De ce emisiile de carbon ucid mai mulți oameni. Câți semeni am putea salva
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O recentă cercetare introduce un parametru nou: „costul mortalității cauzate de carbon”: adică numărul de vieți pierdute (sau salvate) dacă vom crește sau scădea emisiile de carbon. Iar dacă numerele rămân la nivelul din prezent, perspectiva este sumbră.
Cuprins:
Un nou mod de a calcula decesele cauzate de schimbările climatice ar duce la o nouă evaluare a costului social al carbonului. Studiul, realizat la Institutul Pământului de la Universitatea Columbia, a fost publicat în jurnalul științific Nature Communications.
Autorul studiului, Daniel Bressler, doctorand la Institutul Pământului al Universității Columbia, a remarcat o absență importantă în estimările actuale ale costului social al carbonului.
Cum se calculează acum costul social al carbonului
Acum, costul social al carbonului este o cifră estimată în dolari pe care economiștii o atașează fiecărei tone de emisii de gaze cu efect de seră, bazată pe viitoarele daune pe care aceasta este așteptat să le producă.
Un număr complex și foarte maleabil, costul social al carbonului este suportul pe baza căruia guverne din întreaga lume formulează politicile de mediu. Practic, cifra sugerează cât de mult ar trebui să fim dispuși să plătim astăzi pentru a evita viitoare pagube.
Dar estimările actuale ale costului social al carbonului se bazează pe cercetări depășite care nu includ aceste proiecții pentru că studiile recente proiectează că schimbările climatice vor provoca milioane de decese premature.
În articolul său, Bressler încearcă să actualizeze datele.
„Luând în calcul alegerile făcute de indivizi, afaceri și guverne, putem ști câte vieți vor fi pierdute sau salvate”, spune Bressler, într-un comunicat de presă al Universității Columbia. „Cuantificăm impactul în mortalitate al acestor decizii și ridicăm întrebări la un nivel mai personal, mai ușor de înțeles”.
Limitele studiului
Să începem cu limitările cercetării. Bressler nu pretinde că numărul lui este absolut. A estimat impactul în mortalitate al schimbărilor climatice, bazându-se pe studii-cheie în sănătatea publică. Dar există un nivel mare de incertitudine și în aceste cercetări. Astfel, principalele sale rezultate se bazează pe cele mai bune estimări disponibile.
În același timp, o altă limită constă în faptul că studiul lui Bressler ia în calcul doar mortalitatea legată direct de temperatură, precum decesele produse de valurile de căldură. Sunt neintroduse în ecuație decesele legate de furtuni, inundații, eșecul recoltelor, boli infecțioase sau războaie - toate amenințări predictibile, dar mai greu de cuantificat. Cercetătorul însuși recunoaște că și numerele din studiu ar putea fi mult subestimate.
Câte tone de emisii vor duce la moartea unui om
Dacă emisiile de carbon vor continua să crească pe ruta din prezent, în acest secol vor fi 0,000226 de decese în exces la fiecare tonă de emisii de dioxid de carbon, în plus față de rata actuală a emisiilor.
Sincer, chiar și lui Bressler i se părea greu să înțeleagă exact ce înseamnă acest număr, așa că a găsit altă cale să-l exprime.
Astfel, vom ucide încă un om cu fiecare 4,434 de tone de CO2 pe care le adăugăm în plus față de rata emisiilor din 2020.
Aceste 4,434 de tone sunt echivalentul emisiilor pe tot parcursul vieții a 3,5 americani.
Sau, în termeni mai personali, dacă vom merge în continuare pe aceeași cale, adăugând emisiile pe tot parcursul vieții ale unui american, fiecare american va ucide teoretic încă 0,29 oameni - prin efectul mortalității legate de temperatură. La 4 americani, unul va muri din cauza emisiilor de carbon până la finalul secolului.
Această cifră depinde de la țară la țară. În media globală, 4,434 de tone de emisii de carbon sunt emisiile din timpul vieții a 12,8 persoane.
În Marea Britanie, ar fi nevoie de 9,4 cetățeni pentru a produce același exces de mortalitate. Ar fi nevoie de 25,8 brazilieni pentru acele emisii de carbon sau de 146,2 nigerieni.
Foarte puține țări stau mai prost decât SUA: doar Arabia Saudită, Australia, Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite.
Cum contribuie diferite activități la această mortalitate în exces
În termeni mai mari, mai puțin personali, dacă vom adăuga 1 milion de tone de emisii la nivelul emisiilor din 2020, atunci vom ucide 226 de oameni.
Acest un milion de tone înseamnă emisiile anuale a 216.000 de autoturisme personale sau a 115.000 de case ori a 35 de linii aeriene comerciale, respectiv un sfert ce produce anual o centrală bazată pe cărbune.
Una dintre presupunerile studiului este că, pe linia actuală a emisiilor, până în 2050, temperatura medie va depăși cu peste 2,1 grade Celsius temperaturile din vremurile preindustriale. Aceasta este limita asupra cărora cercetătorii au căzut de acord că va aduce cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice. De la acel punct încolo, lucrurile s-ar înrăutăți mult mai grav, temperaturile crescând cu 4,1 grade Celsius până în 2100.
Bressler proiectează că, sub acest scenariu, încălzirea climatică ar provoca încă 83 milioane de decese în exces până în 2100.
Bressler spune că majoritatea deceselor ar fi în regiunile care sunt deja cele mai calde și mai sărace: Africa, Orientul Mijlociu și Asia de Sud.
Emisiile costă mult mai scump decât se credea
Având în vedere rezultatele studiului lui Bressler, costul social al carbonului crește uriaș de mult.
De la introducerea conceptului în anii ’90, de către economistul William Nordhaus, laureat al premiului Nobel, costul social al carbonului a suferit multe permutări, generate mai ales de o înțelegere tot mai bună a impactului activității umane asupra schimbărilor climatice, alături de noi aproximări ale temperaturilor viitoare și gradului în care ne putem adapta la ele.
Acest model clasic sugerează că, pentru a atinge balanța optimă între daunele legate de schimbările climatice și costul scăderii emisiilor, ar trebui să înghețăm emisiile în prezent și să scădem gradual din 2050 încolo. Și tot am atinge o încălzire a planetei de 3,4 grade Celsius până în 2100.
Dar dacă adăugăm și mortalitatea la acest model clasic, Bressler spune că, în prezent, costul social al carbonului este de 258 de dolari - de șapte ori mai mult decât ar rezulta din calculul clasic.
Asta ar implica faptul că ar trebui să tăiem emisiile cu mult încă din prezent și să ajungem la o decarbonizare totală până în 2050.
Dacă am face asta, am ajunge la o încălzire globală de 2,4 grade până în 2100. Prin urmare, conform calculelor pe care le face Bressler, excesul de mortalitate ar scădea cu 9 milioane până în 2100. Ar putea fi salvate 74 milioane de vieți.
„Emisiile noastre depind foarte mult de tehnologia și cultura locului în care trăim”, spune Bressler.
Indivizii, companiile și comunitățile ar trebui, cu siguranță, să încerce să-și reducă emisiile, adaugă el. Dar un răspuns mai eficient ar fi, crede cercetătorul, „politici la scară largă, taxarea pe emisii de carbon, investiții în tehnologii care duc la emisii mici”.
