De ce i-a dat CCR dreptate premierului în conflictul cu Iohannis pe tema remanierii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea Constituțională a României a admis, miercuri, sesizarea Guvernului cu privire la existenţa unui conflict juridic între Guvern şi preşedintele Klaus Iohannis, referitor la remanierea guvernamentală. Judecătorii de la CCR au hotărât că premierul are "dreptul exclusiv de apreciere și de alegere a persoanelor propuse a face parte din echipa guvernamentală".
Potrivit motivării deciziei luate de Curtea Constituțională miercuri, 19 decembrie, "prim-ministrul este singurul care răspunde politic, în fața Parlamentului, pentru nominalizările înaintate Președintelui pentru numirea în funcție a unor noi membri ai Guvernului, indiferent de natura cauzei – remaniere (prin revocare) sau vacanță a postului".
În motivare, Curtea explică și că, față de situațiile din 2007 și 2008 (conflictele juridice dintre Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu pe tema numirii lui Adrian Cioroianu, respectiv Norica Nicolai), situația de acum este diferită.
"Față de precedentele constituționale în materia conflictelor juridice de natură constituționale în care a fost incident art.85 alin.(2) din Constituție, Curtea constată că prezenta cauză se distinge prin faptul că, în raport de propunerile prim-ministrului, Președintele a refuzat, mai întâi, nemotivat, să revoce doi miniștri, iar, în contextul demisiilor ulterioare ale celor doi miniștri, nu a luat act de aceste demisii spre a constata vacanța funcției și nu a numit alți miniștri".
Judecătorii CCR mai arată că „Dacă la actul numirii în funcția de membru al Guvernului, Președintele are o anumită marjă de apreciere, astfel cum a fost determinată prin Decizia nr. 356/2007 și Decizia nr. 98/2008, în privința revocării, acesta nu dispune de aceeași libertate de apreciere, prim-ministrul fiind singurul în măsură, în calitatea sa de conducător al Guvernului, să evalueze necesitatea și oportunitatea revocării unui membru al echipei guvernamentale. Revocarea este, potrivit art.106 din Legea fundamentală, una dintre cauzele de încetare a funcției de membru al Guvernului. Nici Constituția și nici Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și ministerelor nu prevăd vreo condiție care să-l constrângă pe prim-ministru atunci când apreciază că este necesară revocarea unui membru al Guvernului”.
Cât privește demisiile intervenite după refuzul revocării din funcție (Lucian Șova și Paul Stănescu), Curtea precizează că "demisia este un act juridic unilateral de voință al titularului funcției, nefiind susceptibilă de control sau aprobare, aceast fiind adusă la cunoștință, cu scopul de a se lua act de către autoritatea funcției".
"Față de circumstanțele cauzei, Curtea constată că, începând cu data de 30 noiembrie 2018, când prim-ministrul a comunicat formal Președintelui cele două demisii din funcția de ministru, și până la data pronunțării prezentei decizii, Președintele nu și-a exercitat atribuția constituțională și legală de a lua act de acestea și de a constata, prin decret, vacanța posturilor, deși respectivele demisii au devenit, între timp, irevocabile", se arată în motivare, potrivit Agerpres.
"Preşedintele României nu are dreptul la o proprie opţiune în cadrul mecanismului constituţional de numire existent; la rândul său, prim-ministrul nu poate reitera propunerea de numire în funcţia de ministru, în sensul că nu poate indica aceeaşi persoană pentru aceeaşi funcţie, la acelaşi minister", se menţionează în motivare, adăugându-se că în ceea ce priveşte motivarea refuzului de numire, Curtea reţine că aceasta trebuie să fie exprimată "clar şi fără echivoc", în formă scrisă, pentru a se înţelege motivele şi criteriile pentru care a refuzat propunerea.
Lipsa totală a motivării sau o exprimare ambiguă şi imprecisă "este improprie rigorilor specifice demersurilor şi procedurilor inter-instituţionale".
"În cazul de faţă, Curtea observă că lipseşte un act formal de motivare a refuzului Preşedintelui, iar exprimarea sa publică, prin intermediul unor declaraţii de presă sau răspunsuri orale, potrivit cărora persoanele propuse de prim-ministru pentru funcţia de ministru sunt 'nepotrivite', are un caracter confuz, deoarece nu se pot deduce criteriile în funcţie de care a fost efectuată evaluarea Preşedintelui",
În ceea ce privește perioada pe care o are la dispoziție președintele pentru a motiva în scris refuzul numirii în funcţie, majoritatea judecătorilor CCR consideră că lipsa unui termen expres prevăzut în Constituţie nu poate constitui un argument pentru tergiversarea "sine die" a prezentării motivelor, în condiţiile în care obligaţia motivării subzistă.
Potrivit acestora, preşedintele trebuia să-şi motiveze refuzul concomitent cu anunţarea deciziei sale de a nu da curs propunerii de numire.
"Prin refuzul Preşedintelui României de a emite decretele de revocare din funcţie a doi miniştri şi/sau de a emite decretele de constatare a vacantării funcţiilor de ministru ca urmare a demisiilor celor doi miniştri s-a creat un blocaj instituţional, ce nu îşi poate găsi rezolvarea decât pe calea soluţionării prezentei cereri de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională. Incertitudinea componenţei Guvernului afectează, în general, exercitarea rolului Guvernului, cu atât mai mult în contextul specific speţei de faţă, respectiv imperativul elaborării, de către fiecare minister, a proiectului de buget pentru anul 2019, precum şi cel al preluării şi exercitării de către România, din ianuarie 2019, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene", a constatat Curtea Constituţională.
CCR a cerut ca preşedintele României să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcţii de ministru şi să răspundă de îndată, în scris şi motivat, propunerilor de numire înaintate de premier.
Dintre cei 9 judecători ai Curții Constituționale, Attila Varga, Marian Enache și Simona-Maya Teodoroiu nu au fost de acord cu decizia luată.
Prin urmare, președintele ar trebui să semneze decretele prin care ia act de demisiile vicepremierului Paul Stănescu, ministrul pentru Dezvoltare Regională, și a lui Lucian Șova, ministrul Transporturilor. În locul lor, sunt propuși de guvern Lia Olguța Vasilescu, respectiv Mircea Drăghici.
