De ce nu este încă România în Schengen. Explicația președintei Senatului

„De foarte mult timp România a bifat criteriile tehnice pentru a fi în Schengen. Din păcate, anumite restricții de ordin politic ne-au împiedicat să fim acolo”, a spus Alina Gorghiu, aflată la Parlament.

Gorghiu a precizat însă că este optimistă că România și Bulgaria vor fi primite în spațiul Schengen.

„Este nu doar un drept al nostru, este și o obligație a partenerilor noștri europeni de a ne acorda acest drept, până una alta, pentru că, repet, România a bifat tot ce era de bifat pentru a nu exista niciun fel de rezervă din partea nimănui”, a punctat președinta Senatului.

Liberala a menționat că toate partidele din România „și-au dat mâna într-un efort, i-aș spune fără precedent”, pentru ca țara noastră să fie admisă.

Recent, ministrul PNL de Interne, Lucian Bode, a spus că România ar putea să fie acceptată în Spaţiul Schengen pe 8 decembrie, atunci când se întrunește Consiliul Justiție și Afaceri Interne, format din miniștrii justiției și ai afacerilor interne din statele membre ale UE.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Ce ar însemna pentru România intrarea în Schengen

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor. Concret, cele 26 de țări membre au eliminat controalele la frontieră, iar granița se trece fără a fi prezentate actele de identitate.

Cele 26 de țări membre Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.

În acest moment, România, Bulgaria, Croația și Cipru așteaptă să intre în spațiul Schengen. Ultimul stat care a aderat este Liechtenstein, în 2011.

Pentru România, care îndeplinește încă din 2011 criteriile tehnice, aderarea la spațiul Schengen ar însemna:

• eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne;
• set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE;
• cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
• cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro