România încearcă să convingă SUA să nu reducă numărul militarilor săi la noi în țară. Care sunt argumentele în fața americanilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Consiliul Nord Atlantic, principalul for al NATO în ceea ce privește deciziile politice, se reunește la nivel de ambasadori, miercuri, 26 august, la Bruxelles. Pe agendă se află ultimele evoluții de securitate, în contextul agresiunii în creștere a Rusiei în Ucraina, a violării repetate a spațiului aerian din estul NATO și a amenințării formulate de Iran la adresa Europei.
Cuprins:
La reuniune va participa și subsecretarul american al Apărării (Războiului) pentru Politici, Elbridge Colby, care potrivit unor surse aliate, va avea, ulterior, pe 27 august, întâlniri bilaterale cu o parte dintre reprezentanții unor state membre, la Bruxelles.
Pe agenda discuțiilor de la Bruxelles se află și relațiile dintre SUA și aliații europeni din NATO.
Pe 21 august, Bloomberg a scris că Administrația de la Washington a transmis aliaților NATO un chestionar în care aceștia trebuie să răspundă până vineri, 28 august, la chestiuni privind sprijinul public pentru politicile externe ale SUA, achizițiile de la companii de apărare americane și regimul bazelor militare de pe propriile teritorii.
Informația a fost confirmate de surse NATO pentru Libertatea.
Ce poziție va avea Președinția României la discuțiile de la NATO
Consilierul prezidențial pentru securitate națională Marius Lazurca participă la o parte din discuții.
Întrebat care sunt argumentele pe care le va prezenta oficialilor SUA, săptămâna aceasta, inclusiv în chestionarul trimis de partea americană, pentru ca Administrația Trump să nu reducă și mai mult numărul militarilor și al echipamentelor din România, Marius Lazurca a răspuns într-un interviu exclusiv pentru Libertatea: „Veți înțelege că nu pot intra în detaliile unui dialog în plină desfășurare, care în plus, conține informații clasificate. Vă pot spune însă că SUA înțeleg eforturile României de asigurare a propriei securități și contribuția noastră la securitatea întregii Alianțe. Creșterea solidă a cheltuielilor dedicate apărării, investițiile în bazele militare, contribuțiile la misiunile NATO sau la operațiunile SUA, investițiile în industria de apărare și multe altele constituie tot atâtea argumente în favoarea României”.
Libertatea l-a întrebat pe consilierul prezidențial pentru securitate națională și care este planul României privind susținerea unor costuri financiare, suplimentare, pentru staționarea trupelor SUA pe teritoriul național. Marius Lazurca spune: „E prea curând să avansăm un răspuns la această întrebare, cu precădere înainte de învestirea unui guvern cu puteri depline la București".
Înainte să plece la cartierul general al NATO, Lazurca s-a întâlnit marți, 25 august, la Palatul Cotroceni, cu ambasadorul SUA, în România, Darryl Nirenberg.
Asta după ce în iulie, avusese la Washington, împreună cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, o întâlnire cu subsecretarul american al Războiului pentru Politici, Elbridge Colby, un apropiat al președintelui Donald Trump.
Lazurca a scris pe contul său de X, marți la prânz, că a discutat cu reprezentantul SUA în România „despre aprofundarea coordonării strategice dintre SUA și România. (…) Am convenit asupra aspectelor cheie: fiabilitatea României, valoarea sa strategică în calitate de partener și angajamentul nostru comun față de Alianță. Bazele sunt solide. Sunt pregătit pentru discuțiile cu conducerea Alianței”, a explicat consilierul prezidențial.
Întâlnirea a avut loc în contextul în care și România, la fel ca și ceilalți aliați europeni, are termen ca până vineri, 28 august, să răspundă în scris Administrației Americane mai multor întrebări legate de cooperarea militară și diplomatică bilaterală.
Acum un an, SUA au decis ca o brigadă de luptă de infanterie și o divizie aeropurtată, care erau dislocate, rotațional, la Baza Mihail Kogălniceanu să nu mai revină în România. În total, a fost vorba despre aproximativ o mie de militari.
Ce cer SUA aliaților europeni
Până în luna decembrie, Administrația SUA va finaliza analiza privind ajutorul militar bilateral al aliaților europeni pentru Armata Americană și contribuțiile financiare la apărarea colectivă.
Ulterior, Washingtonul va decide în ce țară NATO din Europa va mai reduce, păstra sau majora efectivele militare.
Întrebat dacă consideră că SUA politizează astfel viitorul ajutor pentru aliați europeni, oficialul NATO a precizat pentru Libertatea că în chestionarul trimis statelor membre NATO din Europa „sunt și chestiuni raționale, întrebări clare” referitoare inclusiv la suportul națiunilor care găzduiesc trupe americane pe teritoriile naționale.
Bloomberg a mai scris recent că aliați europeni ar pregăti o ofertă financiară pentru SUA prin care să își asume mai multe cheltuieli pentru găzduirea militarilor americani. Aceste costuri sunt acum suportate, în mare parte, de SUA: salariile militarilor, diurne, transport și alte costuri.
Cum încearcă România să convingă SUA să nu se retragă de tot din România
Libertatea a întrebat un diplomat al Alianței Nord Atlantice, care este la curent cu discuțiile dintre aliații europeni și americani, care ar putea fi atuurile și răspunsurile României în dialogul cu SUA.
Acesta a precizat că Bucureștiul, în mod sigur, va reaminti Washingtonului ajutorul militar pe care i l-a dat începând cu anii 2000, în Afganistan, Irak și în alte misiuni internaționale.
România a pus ani la rând la dispoziția Armatei SUA Baza Mihail Kogălniceanu din județul Constanța pentru tranzitul trupelor și al echipamentelor aferente pentru misiuni în Asia și Orient.
Ultimul ajutor militar pe care România l-a acordat SUA a fost în acest an, în misiunea Epic Fury, declanșată în februarie, la ordinul președintelui Statelor Unite, Donald Trump, și în care armata americană a lovit ținte iraniene.
În iunie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a răspuns public președintelui SUA, Donald Trump, care acuzase aliații europeni că nu cheltuie destul pentru apărare și nu au ajutat țara sa în misiunea din Iran.
„Când te uiți la întreaga Europă, din nou, este vorba de 4.000 până la 5.000 de misiuni. (…). O țară precum România, la București, capitala țării, a trebuit să reducă traficul aerian comercial, deoarece aeroportul era folosit pentru instalațiile destinate avioanelor-cisternă”, a explicat șeful NATO, referindu-se la accesul avioanelor americane de alimentare pe pistele românești.
Alte argumente ale României pentru a cere menținerea sprijinului militar american sunt contractele de apărare de miliarde de dolari între România și firme americane, dar și investițiile în curs în baze aeriene în care se află militari americani, precum Mihail Kogălniceanu.
De exemplu, MApN a început încă din 2018, extinderea și modernizarea bazei din județul Constanța. Suprafața s-a dublat, până la aproximativ 2.800 de hectare, iar o nouă pistă este în curs de construire, în perspectiva primirii de către Armata Română a avioanelor de luptă F-35 din SUA.
Achiziția de avioane americane de generația a V-a este cea mai mare investiție a României în tehnică militară, în valoare de 6.5 miliarde de euro.
Primele avioane F-35 ar urma să vină în România după 2030.
Programul MApN prevede investiții totale la Mihail Kogălniceanu de 2,5 miliarde de Europa până în 2040.
La finalul lucrărilor, baza ar urma să devină una dintre cele mai mari din Europa, cu depozite noi de muniții, depozite de combustibili, noi hangare, simulatoare, cantine, grădiniță, școală, farmacie, spații noi de cazare, baze de instruire moderne.
Câteva sute de americani încă se află staționați și la Deveselu, în județul Olt, dar și la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii.
La Baza 99 Aeriană Deveselu se află scurtul american antirachetă, integrat în cel al NATO. Scutul are un sistem de apărare Aegis Ashore, cu rachete interceptoare SM-3, împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă și intermediară.
Scutul de la Deveselu și-a dovedit eficiența în această primăvară, când o rachetă lansată din Iran către Turcia a fost interceptată cu ajutorul sistemului de apărare antirachetă amplasat inclusiv în România.
Pe 6 martie, ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu, a scris pe rețeaua X că „sistemul de apărare antirachetă balistică al NATO și-a dovedit eficacitatea” iar „facilitatea Aegis Ashore de la Deveselu, România, combinată cu radarul din Turcia, facilitatea din Polonia și navele americane dotate cu sistemul Aegis BMD, constituie o apărare stratificată robustă”.
De ce contează atât de mult ajutorul militar american în estul Europei
Libertatea a arătat într-o analiză publicată marți, 25 august, că Armata Română reușește acum să doboare dronele care intră ilegal în spațiul național și datorită integrării în serviciul de luptă, în iunie, a sistemului american antidronă Merops.
Este un sistem modern, donat de SUA României, în 2025, care are rachete interceptoare, dar și un radar performant pentru altitudini medii.
Fostul locțiitor al Forțelor Navale, contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea, explică pentru Libertatea că la Bruxelles, s-ar putea discuta în această săptămână despre rearanjarea sistemelor americane de apărare în sud estul Europei, zonă afectată de două războaie, cel din Ucraina și cel din Orientul Mijlociu.
„Noi avem un sistem Merops, dar ne-ar mai trebui și altele. Numai că acum, Iranul vrea să lovească ținte din Europa. La Bruxelles, se va negocia ce va fi prioritar: protejarea graniței NATO cu Rusia sau a Bulgariei, Greciei și Ciprului”, spune fostul lider al Forțelor Navale Române.
Bulgaria, Grecia și Cipru au militari din alte state NATO pe teritoriile lor.
De exemplu, militari români se află în Grupul de Luptă al NATO din Bulgaria.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
