„Decizia a fost deja luată”, spun oficiali militari și experți europeni din domeniul apărării despre planul lui Putin de a ataca NATO

Pericolul a devenit deosebit de clar săptămâna aceasta, la târgul de apărare „Defence 24 Days” din Polonia: „S-a decis deja că Țările Baltice vor fi atacate de îndată ce Ucraina va fi înfrântă”, spune istoricul militar Philipp Petersen, de la Centrul pentru Studiile unei lumi noi Generation of Warfare, din Washington, DC (SUA).

Șeful Marelui Stat Major al Estoniei, Martin Herem, a declarat și el: „Rusia poate folosi forța convențională împotriva noastră. Nu are rost să încerci să-l sperii sau să-l convingi să nu atace”. Generalul estonian spune și că Rusia are armele, muniția și soldații pentru a ataca NATO: „Chiar și după doi ani de război în Ucraina”.

Fostul general polonez Waldemar Skrzypczak chiar avertizează: „Întrebarea nu este dacă Rusia ne va ataca, ci când și unde”.

Generalul locotenent Marek Tomaszycki, comandantul Comandamentului Forțelor Armate Poloneze, a declarat că Ucraina este în prezent „un teren de testare pentru armele și tacticile rusești”. După aceea, ar putea avea loc un „război între Rusia și Belarus, pe de o parte, și Polonia și partenerii săi, pe de altă parte”.

În cazul unui atac rusesc asupra flancului estic al NATO, soldații ruși ar trebui „uciși în cel mai mare număr posibil”, spune Justin Bronk, de la Institutul Regal al Serviciilor Unite din Marea Britanie.

NATO are un singur mijloc pentru asta: „superioritatea noastră aeriană”. Bronk explică: „Perspectiva unui război lung de uzură nu ar descuraja Rusia lui Putin. În Ucraina au pierdut 450.000 de oameni, morți și răniți, și continuă să meargă înainte”.

În schimb, o armată invadatoare rusă în Țările Baltice trebuie să fie „șocată” de atacuri aeriene atât de masive, încât Kremlinul să ordone trupelor sale să se retragă după câteva ore sau zile. Cel mai bun mijloc pentru a face asta sunt avioanele de luptă moderne precum F-35 și rachete de croazieră precum Taurus, Tomahawk sau Storm Shadow.

Dar în prezent, doar SUA au capacități corespunzătoare. Cele trei țări din Europa care, teoretic, ar putea face acest lucru în doi-trei ani, nu fac în prezent niciun efort pentru a obține o asemenea superioritate aeriană masivă, avertizează Bronk.

O declarație pe care o subliniază și șeful forțelor armate estoniene Martin Herem. Cuvintele sale de avertizare: „Nu suntem pregătiți pentru un război cu Rusia. Nici Estonia, nici NATO!”.

De aceea, el face apel la cheltuieli suplimentare: „Cinci la sută din produsul intern brut al următorilor doi ani pentru apărarea tuturor statelor NATO, pentru a se reînarma masiv. După aceea, cota ar putea fi redusă la trei la sută”.

Germania a avut 1,7 la sută cheltuieli pentru apărare în 2023, Estonia – 2,7 la sută.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE