De ce China și Rusia nu sunt interesate de pace în Ucraina? Dilemele Americii | Analiză

Liderul de la Kremlin este considerat pe scară largă un paria din cauza agresiunii sale militare din Ucraina. Însă liderul de la Beijing vede lucrurile invers, văzându-l pe omologul său rus drept un partener-cheie pentru impunerea unei ordini mondiale care să nu fie dominată de SUA.

Așadar, Xi a întins covorul roșu pentru oaspetele său rus și i-a oferit chiar și o scurtă îmbrățișare în fața camerelor de filmat, constată corespondenta BBC News la Beijing, Laura Bicker.

Afișându-se împreună, Xi Jinping și Vladimir Putin au catalogat axa Beijing-Moscova drept un factor de „stabilitate” și „pace” în lume. Într-un comunicat comun, Beijingul și Moscova susțin că nu este nevoie de „o nouă escaladare” în Ucraina și se pronunță pentru „o soluție pașnică”. Mai mult, liderul chinez a vorbit despre „o conferință internațională de pace” care să fie „recunoscută atât de Rusia, cât și de Ucraina”.

Recomandări

Cum ar putea arăta motivarea CCR în cazul secretizării declarațiilor de avere. Profesorul de drept Cristian Clipa: „Procurorii nu trebuie să fie serviți ca la restaurant”

Însă declarațiile sunt contrazise de fapte. În timp ce Rusia bombardează de zor localitățile Ucrainei și orchestrează operațiuni de destabilizare a Europei, China construiește insule artificiale, își înmulțește revendicările teritoriale în detrimentul unor vecini și menține amenințările asupra Taiwanului.

În plus, o serie de elemente arată că Beijingul are mai mult de câștigat din continuarea războiului din Ucraina decât din încetarea ostilităților, după cum constată Chels Michta, expertă în securitatea transatlantică și căpitan în serviciul de informații militare al armatei SUA.

„Deși China a cerut în mod repetat un acord negociat în Ucraina, sprijinul continuu al Americii pentru Kiev – și, prin urmare, incapacitatea Rusiei de a-și asigura câștiguri în scurt timp – este, de fapt, în interesul Beijingului”, semnalează Michta într-un articol publicat pe site-ul Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA).

De ce ar fi China interesată de continuarea războiului din Ucraina

„După încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945), SUA au excelat în construirea și menținerea unor relații de securitate stabile, NATO fiind primul exemplu. În contrast, adversarii Americii au fost în mare măsură incapabili să creeze parteneriate de mare putere durabile și eficiente”, iar „relația turbulentă dintre Uniunea Sovietică și Republica Populară Chineză de pe vremea Războiului Rece (care la un moment dat a alunecat într-un conflict armat) servește ca o reamintire puternică precum că ideologia comună poate deseori să divizeze mai mult decât să unească”, își începe analiza Chels Michta.

Recomandări

Digul subteran din Salina Praid s-a prăbușit. Minerii au încercat până în ultima clipă să salveze o secțiune a minei și au ieșit plângând

Totuși, la mai bine de trei decenii de la încheierea Războiului Rece, puterile autocrate au înfiripat o „relație strânsă”, care rezistă prin prisma unei „unități de scop”.

În opinia expertei americane, parteneriatul ruso-chinez se bazează pe principiul „dușmanul dușmanului meu este prietenul meu”. Este o relație practică, în care ambele părți consideră că au mai mult de câștigat decât de pierdut dacă mențin parteneriatul.

Dacă Rusia depune eforturi pentru a reconfigura relațiile de putere pe plan european, China urmărește un proiect mult mai ambițios, menit să schimbe bazele ordinii globale, punând capăt odată și pentru totdeauna erei dominației occidentale, notează Chels Michta.

Prin urmare, nu este surprinzător că Beijingul a ajutat Moscova în fața sancțiunilor economice impuse ei din cauza invadării Ucrainei. Schimburile comerciale dintre cele două părți au crescut semnificativ pe fondul invaziei – de la 147 de miliarde de dolari în 2021 la 190 de miliarde de dolari în 2022 și până la 240 de miliarde de dolari în 2023.

„Fără sprijinul economic al Chinei, Rusia nu ar fi fost capabilă să înfrunte sancțiunile economice”, subliniază Chels Michta.

Recomandări

Jocul lui Grindeanu: șef la Camera Deputaților, locul de unde Dragnea și Ciolacu au condus cu mână de fier partidul

China-Rusia, o relație de vasalitate

Totuși, China nu a susținut Rusia necondiționat. De fapt, acest sprijin ajută mai mult China decât Rusia.

Potrivit lui Chels Michta, natura acestor schimburi comerciale arată că Rusia este subordonată Chinei. Dacă Rusia exportă materii prime, China livrează produse finite, în detrimentul industriei ruse. În plus, China se extinde în sectorul tehnologic rusesc, recrutând tot mai mulți IT-iști și cumpărând start-upuri în domeniul inteligenței artificiale.

„Pe măsură ce Moscova devine din ce în ce mai dependentă de Beijing, cea din urmă va putea cere acces la domenii-cheie ale tehnologiei militare pe care rușii le-au dezvoltat de la sfârșitul Războiului Rece”, avertizează experta americană.

În opinia ei, chinezii sunt interesați mai ales de tehnologia hipersonică și cea a propulsiei nucleare, domenii în care depun în mod constant eforturi pentru a reduce decalajul față de Occident.

„Sprijinind Rusia, China își asumă riscuri considerabile, inclusiv posibilitatea ca occidentalii, în special SUA, să devină mai ostili în relațiile lor economice cu Beijingul pe măsura aprofundării cooperării ruso-chineze. Și totuși, Beijingul pare să fi ajuns la concluzia că ceea ce Rusia are de oferit Chinei în domeniul tehnologiei militare depășește costul sancțiunilor economice”, scrie Chels Michta.

Dilemele SUA

Autoarea mai avertizează că Beijingul ar putea înclina balanța globală de partea sa dacă ar găsi o modalitate de a absorbi progresele recente ale Rusiei în domeniul tehnologiei militare.

„Aceasta este cea mai mare dilemă cu care se confruntă deopotrivă planificatorii militari și factorii de decizie politică din SUA”, precizează Chels Michta.

Deși încetarea sprijinului american pentru Ucraina și o eventuală „implozie” a acestei țări ar funcționa împotriva Chinei, totuși, scenariul nu poate fi luat în calcul. Asta pentru că o eventuală extindere a războiului în Europa, într-un stat membru NATO, ar duce la implicarea directă a SUA, reducându-i în același timp capacitatea de a răspunde la o criză în Asia și aducând China mai aproape de obiectivul său de a deveni hegemon în regiunea indo-pacifică.

Totuși, alianța ruso-chineză are problemele ei și este fragilă. Un factor care ar putea tensiona relațiile este politica de angajament a Rusiei față de Coreea de Nord. Rusia strânge legăturile cu Coreea de Nord în schimbul unor muniții, dar este puțin probabil ca Beijingul să accepte pierderea exclusivității în relațiile cu Phenianul.

SUA avertizează China să nu joace „pe două terenuri”

Washingtonul nu este de acord ca Xi Jinping să „joace pe două terenuri”, adică să consolideze legăturile Chinei atât cu Occidentul, cât şi cu Rusia, a transmis joi diplomaţia americană, potrivit France-Presse, preluată de Agerpres.

China „nu poate avea atât untul, cât şi banii pentru unt”, a spus un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Vedant Patel.

China „nu poate juca pe două terenuri şi să dorească relaţii (mai bune) cu Europa şi cu alte ţări (occidentale), în timp ce continuă să alimenteze cea mai mare ameninţare pentru securitatea europeană”, a insistat oficialul american.

Potrivit Washingtonului, deşi China nu furnizează arme Rusiei, susţine indirect industria de apărare a acesteia din urmă prin vânzări de diferite piese, componente şi echipamente, inclusiv componente de microelectronică.

Întrebat despre aluziile la pace ale lui Xi Jinping, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a răspuns: „Din punctul nostru de vedere, soluţia este simplă: Rusia nu are decât să se retragă din Ucraina”.