Malta a respins extrădarea lui Paul de România, dar decizia nu este definitivă. Precizările ministrului justiției

UPDATE ora 20.30: Ministrul justiției, Alina Gorghiu, a declarat că hotărârea poate fi atacată în termen de 3 zile. „Instanţa de executare, Curtea de Apel Braşov, va face o adresă oficială către parchetul din Malta, prin care le va solicita să exercite la timp calea de atac, să nu existe erori de procedură, ca în cazul parchetului din Franţa”, a transmis Gorghiu.

Ea a precizat că magistrații de Curtea de Apel Braşov au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a afla dacă a fost respectată legislaţia UE în privința mandatului european de arestare al lui Paul.

„În jurisprudenţa CJUE s-a consacrat că, doar în circumstanțe excepționale, instanţele pot refuza punerea în aplicare a unui mandat european de arestare. Ca exemplu, CEDO a condamnat Belgia după ce a refuzat să execute un mandat european de arestare (Castano c.Belgiei)”, a precizat ministrul.

***

Știrea inițială: Un tribunal din Malta a respins cererea autorităţilor române de extrădare a prinţului Paul al României. „Prințul român nu va fi extrădat în țara sa, după ce cererea autorităților române a fost respinsă de un tribunal din Malta”, a notat Times of Malta.

Avocatul maltez al lui Paul, Jason Azzopardi, a vorbit despre modul în care instanțele franceze au respins o cerere de extrădare similară, concluzionând că exista un „risc real” ca drepturile fundamentale ale clientului său să fie încălcate.

Recomandări

Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ

Magistratul Leonard Caruana a susținut și el că există „un risc real” ca prințul să sufere o încălcare a drepturilor dacă ar fi trimis înapoi în România și a decis că, pe baza tuturor probelor prezentate, nu se impune extrădarea. Deocamdată nu se știe la ce încălcări ale drepturilor s-a referit judecătorul.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată de autoritățile române. Între timp, prințul Paul va rămâne în arest preventiv timp de trei zile.

Procesul prin care Paul al României va fi sau nu predat autorităților române a început pe 14 mai, în Malta, acolo unde fugarul a fost prins acum trei săptămâni. La primul termen, instanța a decis să amâne verdictul pentru astăzi, 20 mai.

Paul, prins în Malta, după ce Franța refuzase extrădarea

Prinţul Paul de România, condamnat în decembrie 2020 la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa și fugit în Franța, țară care nu îl extrăda, a fost prins în Malta pe 28 aprilie. El era într-un hotel de lux alături de soția sa, Lia. Ulterior, a fost arestat preventiv până pe 9 mai, dar cererea de eliberare pe cauțiune a fost respinsă.

Autorităţile nu au reuşit deocamdată să aducă mai mulți fugari celebri, condamnați definitiv la închisoare cu executare, precum Ionel Arsene (Italia), Alina Bica (Italia), Mario Iorgulescu (Italia), Dragoș Săvulescu (Italia), Daniel Dragomir (Italia), Paul de România (Franța / Malta), Sebastian Ghiță (Serbia) și Sorin Oprescu (Grecia).

Recomandări

Despre proiectul unui stat „suveranist” român: „Nici SUA lui Trump nu își permit suveranismul propus de AUR”. Interviu cu profesorul Cornel Ban de la Copenhagen Business School

Care sunt acuzațiile din dosarul Ferma Băneasa

Paul al României a fost dat în urmărire internațională pe 18 decembrie 2020, la o zi după ce a fost condamnat definitiv la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa și a pădurii Snagov.

Acuzaţiile vizau infracţiuni comise în perioada 2006-2013 „în diferite forme de participare, în interesul obţinerii unor imobile de o valoare deosebită, între care pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de inculpatul Al României Paul Philippe”, se arăta în comunicatul DNA.

În acest caz, 18 persoane au fost condamnate, printre care oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein şi Beny Steinmetz, iar prejudiciul adus statului a fost estimat de procurori la 145 de milioane de euro.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro