Condamnarea lui Relu Fenechiu, Adrian Năstase sau Gigi Becali i-a speriat foarte tare pe aleşii care au procese la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi tocmai de aceea au decis ca parlamentarii să fie judecaţi de către instanţele comune. Motivul oficial a fost că aleşii ar trebui să aibă acelaşi tratament precum cetăţenii de rând şi de aceea parlamentarii au ignorat solicitarea Consiliului Legislativ, potrivit căreia de procesele parlamentarilor ar trebui să se ocupe, în continuare, Înalta Curte. Cel care a venit cu ideea amendamentului este senatorul PSD, Ioan Chelaru.
Astfel, aleşii vor scăpa de judecata temuţilor magistraţi de la ICCJ şi, în plus, procesele vor putea fi mai uşor tergiversate, iar deciziile ar putea veni după ani buni de amânări.
Comisia Constituţională a început, astăzi lucrările, urmând să finalizeze, până miercuri, proiectul noii Constituţiei. Acesta va fi analizat de Curtea Constituţioanlă, după care trebuie votat atât de plenul Senatului, cât şi de cel al Camerei Deputaţilor, cu două treimi din voturi.
Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat, luni, propunerea de eliminare din proiectul de modificare a legii fundamentale a articolului care definea puterile în stat prin refererire la Guvern, Parlament, ICCJ şi instanţele judecătoreşti, fără vreo referire la preşedintele României.
„Statul se organizează potrivit principiilor separaţiei, echilibrului şi cooperării loiale a puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale. Puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern şi de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti”, este textul pentru eliminarea căruia au fost de acord membrii Comisiei de revizuire, prevăzut pentru articolul 1 alineatul 4.
Astfel, alineatul ar urma să fie menţinut în forma actuală: „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale”.