Deficitul bugetar este la jumătate față de anul trecut după primele 5 luni din 2026: „Este un semnal bun, dar nu un motiv de relaxare”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat, la 31 mai 2026, cu un deficit de 35,94 miliarde de lei, echivalentul a 1,75% din PIB. Cifra reprezintă o scădere semnificativă față de aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul atingea 64,23 miliarde de lei (3,35% din PIB), conform datelor oficiale publicate de Ministerul Finanțelor.
Cuprins:
Această evoluție vine după ce, în primele patru luni din 2026, deficitul fusese de 23,95 miliarde de lei (1,17% din PIB).
Reprezentanții ministerului subliniază că ajustarea bugetară din primele cinci luni ale acestui an este una dintre cele mai importante din ultimii ani, deficitul reducându-se cu peste 28,3 miliarde de lei față de intervalul similar din 2025.
Alexandru Nazare: „A doua parte a anului rămâne dificilă”
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că această performanță a fost obținută fără a se tăia din fondurile destinate proiectelor de dezvoltare. Ajustarea s-a realizat, în schimb, printr-un control mai strict al cheltuielilor statului și o utilizare masivă a banilor europeni.
Cu toate acestea, oficialul avertizează că optimismul trebuie moderat, urmează discuții cruciale cu agențiile de rating, iar riscurile economice nu au dispărut.
„Execuția bugetară la cinci luni confirmă consecvența modului în care am asumat gestionarea finanțelor publice. Deficitul s-a redus aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB”, a declarat Alexandru Nazare.
„Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investițiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente și printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene și PNRR. Nu suntem într-o zonă de confort și nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare. A doua parte a anului rămâne dificilă, iar discuțiile cu agențiile de rating din perioada imediat următoare vor conta foarte mult”, a continuat Alexandru Nazare.
Creșteri masive din TVA și eliminarea facilităților fiscale
Veniturile totale ale bugetului au însumat 279,49 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului 2026, marcând o creștere de 9,2% față de perioada similară a anului trecut. Principalii piloni care au susținut bugetul au fost veniturile fiscale, în special TVA-ul și impozitul pe salarii.
Încasările nete din TVA au atins 60,20 miliarde de lei, în creștere cu 22,9%. Avansul a fost impulsionat de modificarea cotelor de TVA conform Legii nr. 141/2025. În paralel, restituirile de TVA au crescut la 16,36 miliarde de lei (față de 13,98 miliarde în 2025).
Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 29,22 miliarde de lei (+13,7%). Evoluția a fost ajutată de explozia impozitului pe dividende (+40,9%) și de o creștere de 22,8% la Declarația unică. Dinamica pe salarii (+6,4%) a fost influențată direct de eliminarea facilităților fiscale din sectoarele construcții, agricultură, industrie alimentară și IT.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 93,62 miliarde de lei (+7,4%), ca urmare a extinderii bazei de impozitare prin Legea nr. 141/2025.
Impozitul pe profit a adus 10,97 miliarde de lei (+4,5%), iar accizele au însumat 19,27 miliarde de lei (+4,1%), susținute de produsele energetice (+15,1%).
De asemenea, sumele rambursate de UE au totalizat 24,12 miliarde de lei (+9,7%), reducând presiunea pe resursele naționale.
La polul opus, veniturile nefiscale au scăzut cu 19% (până la 17,03 miliarde de lei), din cauză că în 2025 se înregistraseră venituri excepționale din ajutoare de stat recuperate (1,6 miliarde de lei prin Legea nr. 9/2025).
Unde s-au dus banii publici
Cheltuielile totale ale statului au fost de 315,43 miliarde de lei, înregistrând o scădere nominală de 1,5% față de primele cinci luni din 2025. Raportat la PIB, cheltuielile au coborât de la 16,7% la 15,3%.
Iată cum s-au împărțit principalele sume:
- Cheltuielile de personal (salariile bugetarilor): Au fost de 68,17 miliarde de lei, în scădere cu 2,9 miliarde de lei față de 2025. Reducerea vine pe fondul limitării sporurilor și a cheltuielilor salariale aplicate în perioada 2025-2026.
- Bunuri și servicii: 40,94 miliarde de lei (+6,9%), creștere pusă pe seama unor plăți mai mari în domeniul sănătății.
- Dobânzi: Statul a plătit 26,81 miliarde de lei pe dobânzi, cu 3,95 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând 1,3% din PIB.
- Asistență socială: 105,45 miliarde de lei (o ușoară scădere de 0,7%), sub influența măsurilor de consolidare din Legea nr. 141/2025. Din această sumă, 96,49 milioane de lei au mers pe compensarea facturilor la energie și gaze pentru populație.
- Subvenții: 5,32 miliarde de lei (transport călători, agricultură și 31,74 milioane de lei pentru schemele de energie destinate consumatorilor noncasnici).
Reorientare masivă către fondurile europene pentru investiții
O modificare importantă de strategie vizibilă în execuția bugetară din 2026 este mutarea greutății investițiilor din bugetul național către fondurile europene și PNRR.
Cheltuielile pentru investiții au crescut de la 40,57 miliarde de lei (în 2025) la 44,73 miliarde de lei în primele cinci luni din 2026. Din această sumă, nu mai puțin de 71,46% reprezintă fonduri externe nerambursabile (cadrul 2021-2027) și sume din PNRR (granturi și împrumuturi).
Plățile din fonduri europene și PNRR au crescut cu 45,74% (+10,03 miliarde de lei) față de anul trecut. Această infuzie masivă a compensat scăderea investițiilor din fonduri strict naționale – scădere care, potrivit ministerului, este una firească, având în vedere că la începutul anului 2025 s-au făcut plăți excepționale (restanțe pe programe naționale, capitalizarea Carpatica Feroviar și cheltuieli de apărare).
Ministerul Finanțelor concluzionează că datele la cinci luni oferă un argument solid în fața partenerilor externi și a piețelor financiare că România poate realiza consolidarea fiscală fără a sacrifica infrastructura și proiectele majore de dezvoltare.
