Am intrat în Muzeul Recordurilor Românești. Locul din București unde se ascund un milion de povești și cele mai spectaculoase colecții din lume

Există locuri pe lângă care trecem fără să bănuim ce ascund între zidurile lor. Pe strada Parfumului nr. 25, în inima Bucureștiului, se află unul dintre acestea.

Din exterior, nimic nu te pregătește pentru ceea ce urmează. Dincolo de ușă începe însă o călătorie prin sute de ani de istorie, tehnologie, artă și ingeniozitate umană.

Muzeul Recordurilor Românești nu este doar un muzeu. Este un proiect unic, construit în jurul unei pasiuni extraordinare pentru patrimoniu și colecționare.

Vorbim despre aproximativ o sută de tipuri de colecții și aproape un milion de obiecte expuse, răspândite într-un ansamblu format din trei clădiri.

Cea mai înaltă are opt niveluri și găzduiește, pe lângă spațiile expoziționale, săli de conferințe, zone pentru evenimente, o pauză de cafea, dar și o terasă destinată manifestărilor culturale.

Ghid în această aventură ne-a fost Victor Florian Bota, președintele Fundației Rezultate Remarcabile Românești, omul care cunoaște fiecare exponat și fiecare poveste din spatele lui.

Primul impact este copleșitor. Holuri întregi sunt acoperite de vitrine, iar privirea nu știe unde să se oprească mai întâi. Fiecare etaj dezvăluie o altă lume.

Împărăția tirbușoanelor: 33.000 de exponate unice!

Dacă există o colecție care definește acest muzeu, aceea poate să fie cea de tirbușoane. Guinness World Records a certificat-o cu 23.965 de piese, însă între timp colecția a crescut spectaculos.

„Mai glumesc cu vizitatorii și le spun dacă nu aveți încredere, puteți să le numărați. Mai ales că toate obiectele sun expuse”, spune Bota.

Astăzi, colecția numără aproximativ 33.000 de tirbușoane, iar printre ele se află peste șapte-opt mii de exemplare extrem de rare sau chiar unicat.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 60

Vizita schimbă complet percepția asupra acestui obiect aparent banal. Aflăm că tirbușonul nu a fost creat doar pentru deschiderea sticlelor de vin.

Era folosit și pentru sticluțe de parfum, recipiente cu medicamente, călimări de cerneală, dar și pentru sticle de bere sau apă minerală, pe vremea când toate erau închise cu dopuri de plută.

Iar piesa cea mai importantă din colecție nu este nici din aur, nici împodobită cu diamante, ci din oțel.

„În 1833 vechiul pod al Londrei este demolat. Se iau bucăți de oțel și de lemn și este construit acest tirbușon. Pe el de la început stă scris că a stat 656 de ani în piciorul podului Londrei. Deci pe la 1176 acel oțel este introdus în piciorul podului Londrei”.

Fiare de călcat, trivete și zeci de mii de exponate filatelice

La câțiva pași descoperim o altă colecție certificată internațional: cea mai mare colecție de fiare de călcat din lume.

Omologată în 2016, aceasta a continuat să crească și depășește astăzi 35.000 de piese.

Lângă ele se află impresionanta colecție de trivete, suporturile care protejau mesele și textilele de fierul încins. Obiecte simple, dar care spun povestea vieții cotidiene din ultimele secole.

Scopul principal al trivetelor era acela de a preveni contactul între un obiect fierbinte, precum fierul de călcat și suprafața sau țesătura de sub el.

Un etaj întreg este dedicat filateliei. Nu este doar o colecție impresionantă, ci cea mai mare colecție privată expusă oriunde în lume.

Vorbim despre aproximativ 700.000 de timbre și încă 150.000 de exponate filatelice.

„Trebuie să facem puțin diferența între ce înseamnă un exponat și un timbru. Pe un plic poate să apară șapte timbre. Dacă-l numărăm ca obiect filatelic, ca exponat, atunci el este un plic”, explică Bota.

Care punctează că „sunt state care au colecții filatelice expuse și sunt mult mai mici decât acesta”.

Floarea de colț, simbol românesc transformat în record mondial

Printre colecțiile inedite se află și cea mai mare colecție din lume dedicată florii de colț.

„Este simbol național și se află inclusiv pe bancnota de 50 de lei. Prin urmare este un simbol cu care ne mândrim, crește în tot arealul Munților Carpați și este denumită floarea reginei, avem multe aturi din care putem extrage această idee a importanței florii de colț”, spune Bota.

În muzeu există probabil una dintre cele mai importante colecții de telefoane istorice din România și chiar din Europa.

Un exemplar creat de Graham Bell pentru Franța atrage imediat atenția.

La etajul al treilea începe paradisul pasionaților de fotografie.

Peste 5.000 de aparate foto, camere de filmat și aparate de proiecție sunt aliniate în vitrine.

„Nu putem spune că este cea mai mare din lume, dar are un număr considerabil de aparate. În perioada 1840-1900, au fost foarte multe aparate de fotografiat făcute artizanal de producătorii pur și simplu unii anonim, alții care au lucrat în serii scurte, sau unii care au făcut dedicat un aparat de fotografiat pentru un cap încoronat, un nobil și așa mai departe”, dezvăluie ghidul nostru de astăzi.

Mașina de scris care încă funcționează

Colecția de mașini de scris ascunde și ea una dintre cele mai rare piese din lume.

„Mașina de scris a lui Malling Hansen, 1865. Este prima mașină comercială, sunt doar patru în lume. Una se află aici și, din câte înțeleg eu, este cea care se află și în cea mai bună formă, adică scrie”, aflăm.

„Mai mult lângă ea se află și prima mașină comercială reproductibil industrial, cea gândită și patentată de Sholes & Glidden, dar care a fost cumpărată de la început de Remington, mare armurier, care o reproduce industrial”, spune Bota.

Printre cele mai fascinante exponate se află fonograful și gramofonul. Dar aici adevărata raritate este alta.

„În zona fonografelor, cu mândrie iară, vorbim despre un obiect important. Pe lângă fonograful lui Edison, pe care aproape toată lumea l-a văzut, în București se află și un înregistrator Edison. Făcând diferența între ce înseamnă înregistrare și redare. Este un obiect extrem de rar, iar dacă ar spune povești am auzi vocea lui Edison”.

Microscopul lui Darwin și viitorul muzeului

Colecția de instrumente optice adăpostește un exponat cu o poveste spectaculoasă.

„Cel mai important obiect este microscopul lui Darwin. De ce îi spunem așa? Nu este un microscop pe care l-a folosit Darwin, dar el este identic cu cel vândut la casa de vânzărie Christie’s din Marea Britanie. Acum patru ani a fost vândut unul identic, din același an și același producător. Iar despre acel obiect s-a afirmat că este obiectul pe care Darwin îl face cadou fiului sau la 14 ani”, se întreabă Bota.

În perioada următoare, muzeul pregătește o nouă atracție: expunerea unei mașini de criptat Enigma și a unor obiecte care au aparținut ofițerilor Armatei Germane.

Nu lipsesc peste 50 de tipuri de casete audio și casetofoane vechi de sute de ani.

Un muzeu privat care pune România pe harta recordurilor

Poate cel mai surprinzător lucru este că toate aceste obiecte sunt proprietate privată. Nu provin din patrimoniul statului și nu sunt bunuri muzeale clasice.

„Așteptăm un parteneriat din partea autorităților locale, dar și a statului român. Sperăm să devenim cunoscuți și să se înțeleagă importanța extraordinară pe care acest proiect îl are, pentru că pune România pe hartă”, explică Victor Florian Bota.

La finalul vizitei mai descoperim un detaliu aproape imposibil de imaginat: muzeul al cărui proprietar este arhitectul Ion Chirescu adăpostește peste 200 de tone de fier, încă o dovadă că aici aproape orice obiect are cu adevărat greutate.

Muzeul Recordurilor Românești nu este un muzeu pe care îl bifezi într-o oră cu doar 70 de lei pe care îi plătești la intrate pentru un bilet. Organizatorii recomandă minimum trei ore dedicate vizitei pe strada Parfumului.

Este un loc în care fiecare vitrină te obligă să încetinești, să citești, să întrebi și să descoperi. Iar într-o vreme în care totul pare să se consume în câteva secunde, cu un simplu search pe Google, poate acesta este cel mai valoros record dintre toate: capacitatea de a păstra vie memoria unor obiecte care au schimbat lumea.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro