În sudul României, peste 100.000 de hectare s-au transformat în deşert sau urmează să se deşertifice. Ce e de făcut

Deșertificarea în sudul României: o amenințare crescândă

Procesul de deșertificare afectează semnificativ sudul țării. Ministrul Mediului susține că această situație necesită acțiune imediată și măsuri pentru prevenirea fenomenului.

Ministrul Mediului consideră împădurirea ca fiind o soluție evidentă la această problemă. În jurul localității Poiana Mare din județul Dolj se desfășoară proiecte de împădurire finanțate prin PNRR. Aceste zone sunt în pericol de a deveni deșert în doar câțiva ani fără intervenție.

„România se confruntă cu o problemă gravă de mediu în sudul ţării: peste 100.000 de hectare s-au transformat în deşert sau urmează să se deşertifice. Una dintre soluţiile evidente: împăduririle”, a explicat ministrul Mediului.

Ce soluții există și cum se realizează împădurirea

Ministrul Mediului spune că se luptă pentru fiecare euro și face eforturi ca aceste proiecte necesare comunității să devină realitate. Ministrul a menționat că aproape 9.000 de hectare au fost deja plantate la nivel național. Obiectivul său este de a dubla suprafața reîmpădurită în următorul an.

„Aşa cum am promis, mă lupt pentru fiecare euro pentru ca astfel de proiecte necesare comunităţilor locale să devină realitate. În aceste imagini se văd doar câteva sute de hectare din cele aproape 9.000 care au fost deja plantate la nivel naţional.

Ambiţia mea este să dublăm într-un singur an suprafaţa reîmpădurită în ultimii doi ani din bani europeni. Mai avem un singur an la dispoziție pentru a folosi banii din PNRR – ar fi păcat să nu profităm”, a mai spus Diana Buzoianu, potrivit News.ro.

Ce este deșertificarea

Deșertificarea este un fenomen complex prin care terenurile fertile se transformă treptat în deșerturi, adică în zone cu soluri sterpe și neproductive.

Acest proces este cauzat atât de schimbările climatice (secete prelungite și temperaturi ridicate), cât și de activitățile umane nesustenabile, cum ar fi defrișările masive, suprapășunatul, cultivarea excesivă, distrugerea vegetației și diminuarea resurselor de apă.

Deșertificarea nu înseamnă extinderea naturală a deșerturilor existente, ci degradarea solului în zone care anterior erau fertile și capabile să susțină viața vegetală și agricolă.

Extinderea și gravitatea fenomenului de deșertificare în România

Peste 100.000 de hectare s-au transformat deja în deșert sau sunt în proces de deșertificare, în special în sudul țării, în zone precum Câmpia Română, Dobrogea și sudul Moldovei, potrivit unui raport al Ministerului Mediului.

Aproximativ 40% din suprafața agricolă a României este expusă riscului de deșertificare, ceea ce înseamnă că aproape un milion de hectare sunt amenințate.

În sudul țării se pierd anual în jur de 1.000 de hectare de teren agricol din cauza deșertificării.

Care sunt principalele cauze ale deșertificării

Principalele cauze care au stat la baza fenomenului de deșertificare în sudul României sunt, în primul rând, legate de schimbările climatice și creșterile de temperaturi din ultimii ani, însă și defrișările masive au jucat un rol important, potrivit aceluiași raport al Ministerului Mediului:

• Schimbările climatice, cu creșteri ale temperaturilor medii anuale și scăderi ale precipitațiilor, accentuează procesul.
• Defrișările masive și ilegale, în special în județele din sud-vest (de exemplu Dolj), agravează degradarea solului prin eliminarea rădăcinilor care stabilizează terenul.
• Eroziunea eoliană contribuie la degradarea terenurilor nisipoase, afectând peste 300.000 de hectare.

Impactul deșertificării asupra comunităților locale

Deșertificarea are un impact profund și negativ asupra comunităților locale și economiei agricole din sudul României, cu următoarele efecte majore, potrivit raportului realizat de Ministerul Mediului:

În sudul țării se pierd anual aproximativ 1.000 de hectare de teren agricol din cauza deșertificării, iar suprafețele afectate continuă să crească.

Zone precum Dobrogea, sudul Moldovei și sudul Câmpiei Române sunt cele mai vulnerabile, cu terenuri care devin nisipoase și improprii pentru agricultură.

Schimbările climatice și deșertificarea au compromis între 70% și 100% din culturile de grâu, orzoaică, ovăz și rapiță însămânțate în toamna anului 2023 și circa două milioane de hectare de porumb și floarea-soarelui în 2024.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro