Document din 1592: pe vremea lui Mihai Viteazul se vorbea ”graiul getic” în Maramureș
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Adept al latinității, descendent spiritual al Școlii Ardelene, istoricul Ioan-Aurel Pop, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca citează în volumul ”Transilvania, starea noastră de veghe” un document cel puțin ciudat. Conform acestui act, la 1592, cu un an înainte de urcarea pe tronul Țării Românești a lui Mihai Viteazul, în Maramureș se vorbea limba getică. Subliniem că profesorul Aurel Pop nu este adeptul dacismelor de nici un fel.
”Un document latin din 1592, care conține o hotărnicie la Borșa, dovedește din plin acest fapt (toponimia, oronimia, onomastica au rămas românești de-a lungul istoriei medievale) și conține tulburătoare știri despre sermo geticus. Înainte de finalul actului în cauză, după obicei, sunt descrise hotarele pământului respectiv ”… se numește în graiul getic Gruiu Vinului, de unde se întinde către Gruiu Broscului, de unde spre Gruiu Piatra Roșie, apoi spre Pasul Prislop și Piuța, apoi spre Gruiu Muncelului, apoi prin fața Izvorului Ursului și, în sus, prin cursul apei numită Repedea, unde se sfârșește” (… getico sermone vocaretur Grunvinulaj inde tendit ad Grun Brostuluj, inde ad Grun Piatra Rosie, inde ad Prislopas et Piutsae, inde ad Grun Moncsiului, inde prae Izvorul Vursuli et infra per meatum aquae Repide vocatae ibique terminaret). (…) Lăsând paradoxurile la o parte, constatăm că notarul, care nu știa românește, a numit totuși limba română sermo geticus, expresie tradusă de noi prin graiul getic”, spune istoricul ardelean la paginile 107-109 ale volumului mai sus citat.
Citește și: E oficial! Mămicile vor primi 2.500 de lei. Ce trebuie să facă pentru a intra în posesia banilor
