Imediat după pronunțarea sentinței, Dominic Fritz a reacționat public, catalogând decizia drept nedreaptă și anunțând că nu va abandona lupta, urmând să se adreseze Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO).

Ce sancțiuni riscă Dominic Fritz și ce se întâmplă cu mandatul său

„Sancțiunea este una administrativă, nu reprezintă o condamnare penală și nici nu conduce la pierderea mandatului de primar al Timișoarei, cum a fost fals speculată în presă”, a transmis USR într-un comunicat.

În acest caz, constatarea unui „conflict de interese administrativ” nu ar atrage după sine pierderea automată și imediată a mandatului de primar, așa cum se întâmplă în cazurile de incompatibilitate gravă sau condamnări penale.

Din acest motiv, Dominic Fritz va rămâne în funcție „pentru a-și duce la bun sfârșit mandatul câștigat la alegerile locale din 2024”.

Potrivit prevederilor Codului Administrativ și a ghidurilor oficiale ale ANI, sancțiunile aplicabile în acest caz sunt de două tipuri:

  • Sancțiunea disciplinară directă: Diminuarea indemnizației lunare de primar cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni. Această măsură administrativă trebuie pusă în aplicare, în perioada următoare, prin ordin al Prefectului județului Timiș.
  • Sancțiunea complementară: O interdicție de a mai ocupa orice funcție publică eligibilă timp de 3 ani de la momentul finalizării mandatului actual.

Miza reală a acestui dosar, confirmată și de edil, este blocarea unei eventuale candidaturi la alegerile viitoare, Fritz având interzis să apară pe listele electorale pentru orice funcție aleasă până în anul 2030.

De la ce a pornit dosarul ANI

În postarea în care a analizat decizia ÎCCJ, Dominic Fritz a explicat care sunt faptele care i se reproșează și a subliniat că întreaga documentație tehnică fusese aprobată înainte ca el să preia conducerea primăriei.

„Motivul invocat: un PUZ elaborat în întregime înainte să ajung eu primar, votat de Consiliul Local pe baza documentației semnate de vechiul primar. Fapta imputată mie este că am pus, în a doua zi în scaunul de primar, o semnătură pe dublura referatului semnat de predecesorul meu. Cu această semnătură, deși complet inutilă și fără vreo valoare juridică, ANI zice că am adus beneficii unui arhitect care a lucrat ca proiectant la PUZ, un coleg din USR care împrumutase campania noastră cu 25.000 lei, sumă restituită de Autoritatea Electorală Permanentă”, a precizat Dominic Fritz.

Primarul Timișoarei a lansat un atac dur la adresa instituțiilor de control, susținând că este victima unei hărțuiri politice declanșate după ce formațiunea pe care o conduce a fost inclusă pe o listă a „dușmanilor Justiției” de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

„ANI nu vede apartamentele, ceasurile, mașinile și averile celor care au prădat acest stat. Pe acelea nu le caută. Îi caută pe cei „neascultători””, a adăugat Dominic Fritz.

Fritz cere vot de încredere în interiorul USR

Dincolo de implicațiile administrative de la nivelul Primăriei Timișoara, sentința Înaltei Curți produce unde de șoc și pe scena politică națională, afectând statutul său de președinte al Uniunii Salvați România (USR).

Pentru a-și securiza poziția și a demonstra că beneficiază în continuare de sprijinul bazei partidului în perspectiva bătăliilor politice viitoare, Dominic Fritz a anunțat că va solicita de urgență un test de legitimitate în fața colegilor de formațiune.

Dominic Fritz va cere un vot oficial de încredere în toate structurile statutare de conducere ale partidului: Biroul Național al USR, Comitetul Politic și în Congresul Național al Partidului.

„Voi duce până la capăt mandatul de primar pe care timișorenii mi l-au încredințat. Voi contesta această decizie la CEDO pentru a-mi apăra numele și drepturile. Pentru că un președinte de partid trebuie să aibă mereu legitimitate, voi cere un vot de încredere. Vreau să fiu sigur că mergem înainte împreună cu fruntea sus. Drumul nostru nu se oprește la o sentință nedreaptă”, a conchis Dominic Fritz.

Procedura legală în caz de verdict definitiv negativ

Potrivit legii, persoana găsită în conflict de interese nu mai poate ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării/destituirii din funcție sau de la încetarea de drept a mandatului.

Dacă ÎCCJ constată definitiv existența unui conflict de interese administrativ, se activează prevederile Codului Administrativ și ale Legii nr. 176/2010:

  • Încetarea de drept a mandatului: Hotărârea definitivă a instanței superioare duce la încetarea automată (de drept) a mandatului de primar înainte de termen.
  • Ordinul Prefectului: Prefectul județului are obligația legală ca, în termen de maximum câteva zile de la primirea hotărârii definitive, să emită ordinul prin care ia act de încetarea mandatului primarului. Din acel moment, fotoliul de primar devine vacant.
  • Interdicția de 3 ani: Pe lângă pierderea funcției actuale, persoana declarată definitiv în conflict de interese primește o interdicție de a mai ocupa o funcție publică sau eligibilă (primar, consilier, parlamentar etc.) pentru o perioadă de 3 ani de la data încetării mandatului.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (4)
Avatar comentarii

teufelmann 19.06.2026, 00:13

Încă un “neamț cinstit“ :)

Avatar comentarii

viorel57 19.06.2026, 07:39

Disperarea de a tine cu dintii de o functie, fortand interpretari legale, este incredibila la politicienii din ultimii ani.

Avatar comentarii

borabora 19.06.2026, 07:47

Cum sa nu duca la anularea mandatului de primar, doar in RO mai auzi scorneli din astea Ptefectul de Timis e obligat de lege sa ii anuleze mandatul si sa numeasca un inlocuitor provizoriu pana la noile alegeri. \"Dominic, zuruck nach Haus !\"

Vezi toate comentariile (4)
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.