Dezvăluiri despre implicarea lui Nicușor Dan în revolta din PNL. Robert Sighiartău: președintele a participat la întâlniri cu gruparea Veștea

Sighiartău explică de ce PNL respinge varianta unui guvern dominat de PSD și propune alternative (guvern minoritar PNL-USR-UDMR sau tehnocrat), dar situația rămâne instabilă, existând chiar posibilitatea alegerilor anticipate.

„Am fost pregătiți și pentru acest atac, inclusiv în justiție”

Libertatea: Cum vă mai spunem acum: secretar general, fost secretar general, viitor secretar general, pentru că ne uităm noi, cei din presă, liberalii și românii, la războiul fratricid din PNL și nu știm ce să mai înțelegem? 

Robert Sighiartău: Cred că nu contează titulatura. Eu am fost ales de colegii mei și prin voința lor democratică secretar general, dar până una-alta contează că sunt un liberal conservator și în acest moment, alături de Ilie Bolojan și de echipa dânsului, facem din Partidul Național Liberal un partid care, în primul rând, își respectă cetățenii care l-au votat. 

– Vă așteptați să se ajungă la acest război fratricid, cu procese, cu nemulțumiri, cu aruncări de cuvinte dure în spațiul public? 

– Nu mă așteptam să se ajungă chiar acolo, dar în același timp, văzând totuși ostilitatea și asediul la care a fost supus Partidul Național Liberal, în final am fost pregătiți și pentru acest atac, inclusiv în justiție. E clar că Partidul Național Liberal nu se conduce din tribunale și, din perspectiva asta, ceea ce contează este voința colegilor noștri și a Partidului Național Liberal, care are foarte mulți membri. 

– Ce va face PNL în acest context, dat fiind faptul că sunt două procese în justiție, apoi, cine știe, pot să mai vină și alte nemulțumiri pe probleme procedurale? Noi, la Libertatea, am și scris pe larg despre motivările la aceste procese. Cum percepeți dumneavoastră? 

– Am criticat cel puțin faptul că instanțele n-au ținut cont de autonomia partidelor. Inclusiv în recomandările Comisiei de la Veneția, de la OSCE, există foarte clar o autonomie a partidelor și în momentul în care un membru al partidului are o nemulțumire sau vrea să conteste o decizie, în primul rând trebuie să treacă de toate etapele interne: curte de arbitraj și alte forme, comisia de litigii. Ceea ce nu s-a întâmplat și instanța a dezbătut, în final, chiar dacă am invocat procesul prematurității, instanța n-a ținut cont de argumentele noastre. E un precedent care va deschide o cutie a Pandorei în ceea ce privește partidele politice. Dar, în definitiv, politic vorbind, pe noi ne interesează voința majoritară, chiar unanimă, dacă ne uităm la ultimul congres al colegilor noștri.

Și atunci vrem să păstrăm această direcție. Ceea ce se va întâmpla în justiție în final, vor veni niște procese pe fond, noi avem posibilitatea să mai facem și un alt congres. Deci, din punct de vedere politic, pe noi nu ne încurcă nici în activitatea zilnică a partidului, nici în direcția pe care am trasat-o foarte clar de a reforma Partidului Național Liberal.

– Când ar trebui să fie următorul congres? Va fi o vară liniștită sau vor fi pregătiri pentru un congres cu toate termenele? Pentru că știm prea bine că cei considerați puciști sau disidenții din PNL s-au legat exact de aceste chichițe procedurale în ceea ce privește timpul pentru luarea deciziilor și apoi raportarea la anumiți pași procedurali.

– Da, cei care au contestat actuala conducere și mai ales direcția Partidului Național Liberal și, până la urmă, a membrilor Partidului Național Liberal n-au avut curajul să vină să se bată în congres. Motiv pentru care au apelat la instanțe. Partidul nu se conduce din instanțe și atunci ceea ce urmează să facem este ori să mai facem un alt congres, ori în funcție de cum se parcurg pașii înregistrării la tribunal a noului statut, vom vedea dacă mai e necesar un congres. Asta vom vedea cel mai devreme cred că în toamnă, la începutul acestei toamne. 

– Așadar, până în toamnă, nu ar mai fi un congres?

– Până în toamnă, funcționând și pe vechiul statut și pe noul statut, există majorități confortabile. Dacă vă uitați în istoric, cei care se consideră, nu știu, de altă viziune și cei care au încercat să dea o lovitură Partidului Național Liberal cu cei de la PSD, aripa veche a sistemului, cum îi spun eu, n-au avut majorități. I-au pierdut de la etapă la etapă. Colegi care, până una-alta, au fost lângă ei, dar între timp și-au dat seama că au mers mult prea departe și atunci ei au pierdut oameni, au pierdut susținere în rândul Partidului Național Liberal. În acest moment reprezintă o minoritate, o minoritate care, din păcate, nu urmărește interesul Partidului Național Liberal, nici măcar la doctrină, cum spun, nici măcar al obiectivelor pe care Partidul Național Liberal le are în 2028, adică de a deveni un partid mare, frecventabil, de centru-dreapta, care să fie susținut de români.

Numirea lui Veștea a fost „mai mult decât un puci”. „O intenție de a rupe PNL”

– A fost sau nu un puci? Pentru că ne-am tot raportat la acest termen în ultimele săptămâni.

– A fost mai mult decât în puci. În Partidul Național Liberal au mai fost schimbări de conducere, au mai fost facțiuni care să aibă diferite păreri față de conducerea partidului, însă ceea ce s-a întâmplat în ultimele șase luni în Partidul Național Liberal este ceva fără precedent. De ce? Pentru că și-au dat mâna niște oameni transpartinic pentru a-l da jos pe Bolojan în primă fază, apoi pentru a-l pune pe Adrian Veștea, prim-ministru, în a doua fază, tot cu gândul de a rupe Partidul Național Liberal.

Deci, s-a trecut de la etapa de a avea păreri diferite, de a da un puci pentru a schimba un simplu președinte. Lucrurile au ajuns la un alt nivel, din păcate, și președintele a fost implicat în această bătălie, ceea ce, din punctul meu de vedere, s-a decredibilizat, cel puțin în fața membrilor Partidului Național Liberal. 

– Parcă președintele nu făcea politică partizană? 

– Da, dânsul a zis că-i mediator, însă în această etapă, în special de ruperea Partidului Național Liberal sau de schimbarea lui Ilie Bolojan a fost implicat și, din păcate, cei care reprezintă aripa vechiului sistem s-au lăudat cu asta, că președintele a participat la întâlniri cu dânșii, după nominalizarea domnului Veștea. Ceea ce este trist din punctul meu de vedere, al omului care îl cunosc Nicușor, pe care l-am susținut pentru Primăria Capitalei. Însă… trecând peste asta, Partidul Național Liberal a rezistat. Și mai mult decât faptul că a rezistat, cu fiecare lovitură, fie că a fost mai puternică, fie că a fost din partea Partidului Social-Democrat, a președintelui sau din interior, partidul a devenit mai puternic.

Membrii s-au adunat în jurul lui Ilie Bolojan și de asta și răspunsul acesta aproape unanim la Congres, că aceasta este direcția Partidului Național Liberal, că nu vrem și nu mai vor un partid care să primească deciziile din plic de la Cotroceni sau din alte părți, ci vor un partid care să-i reprezinte, ca deciziile să se ia în interiorul Partidului Național Liberal. Fie că vorbim de Congres, care este forul cel mai mare, sau de birourile permanente, care reprezintă voința colegiilor noștri prin reprezentanții. 

Candidatura lui Crin Antonescu, nedorită de Bolojan

– Aș vrea să-mi povestiți, pentru că deja sunteți acum un membru cu vechime, ați fost secretar general, o să fiți secretar general și așa mai departe. Cum ați perceput două momente? Primul moment, când domnul Predoiu, la jumătate de oră după moțiunea de cenzură, a ieșit și a vorbit despre rămânerea PNL la guvernare, dar fără Ilie Bolojan, și apoi a venit cu acest mesaj și în forul intern.

– Eu mă așteptam la toate lucrurile astea. Ați spus foarte bine, deși sunt încă tânăr, am cunoscut foarte bine Partidul Național Liberal, îl cunosc. Știu foarte bine că în perioada 2021-2024 s-au creat niște prietenii între Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat. Și încă de atunci s-a creat un sistem de interese în care nu mai conta neapărat partidul, ci contau doar interesele unora și funcțiile pentru unii sau pentru alții. Și atunci acești oameni, dacă vă uitați, au încercat să impună anumite soluții politice. În alegerile prezidențiale, Marcel Ciolacu a fost susținut și de o parte din Partidul Național Liberal, aceeași pe care vedeți acum, susținând puciul împotriva lui Ilie Bolojan și susținând, până la urmă, alte idei, adică de apropiere a Partidului Social Democrat. Deci ei au vrut să-l impună pe Marcel Ciolacu. Chiar dacă spuneau ei că îl susțin pe Nicolae Ciucă, planul era ca Marcel Ciolacu să ajungă președinte, iar unul dintre liberali să ajungă prim-ministru și să guverneze împreună pe un USL 3, 4, 5, cum vreți să spuneți. 

– Planul pe zece ani.

– Ăsta a fost primul plan. N-a ieșit. A eșuat. A urmat planul 2, Crin Antonescu. Când lui Ilie Bolojan i s-a impus iarăși o decizie, printr-o majoritate creată ad hoc, ca domnul Crin Antonescu să fie candidat la alegerile prezidențiale și s-a format iarăși un USL în jurul lui Crin Antonescu pentru a-l impune. Nici acel plan nu a ieșit. Iar atunci aceiași oameni au încercat să impună o altă formulă la Primăria Capitalei, tocmai pentru a crea un USL și pentru a se asigura că Partidul Social Democrat rămâne puternic în Capitală.

Și acel plan a fost dejucat de Partidul Național Liberal și de cetățeni, pentru că am ales formula care, până la urmă, era susținută de cetățeni. După aceea, văzând că nu mai au ce să-i facă lui Ilie Bolojan au zis: trebuie să-l dăm jos de la guvernare, încercând să-i atragem pe colegii noștri prin metoda fripturismului politic. Adică le dăm funcții și le spunem că trebuie să-l abandoneze pe Ilie Bolojan. Nici acest lucru nu s-a întâmplat. Deci sunt mai multe etape. Sunt aceiași oameni, în etape diferite, cu modalități diferite.

Ceea ce vreau să vă spun foarte clar este că acest grup de oameni nu l-a susținut pe Nicușor Dan în turul 2 la alegerile prezidențiale. Am rămas mirat să văd că dânșii, unii dintre ei spuneau că trebuie să avem un parteneriat cu Nicușor Dan. Și i-am întrebat: dar în turul 2, unii dintre voi ați semnalizat stânga, nu dreapta. Adică ați mers cu George Simion. Și din punctul acesta de vedere, nu mai vorbim de atacuri în turul întâi împotriva lui Nicușor Dan, din acest punct de vedere, ceea ce vreau eu să vă spun că nu există principii pentru acești oameni. Că nu există doctrine, apropo de facțiuni conservatoare, liberale. Pentru ei există un singur lucru: oportunitate politică. Funcții, putere și interese economice. Atât. Transpartinice. Sorin Grindeanu, ceilalți, nu au decât aceste interese, nu-i interesează nici direcția țării.

Și uitați-vă ce se întâmplă în zilele acestea cu raportarea Partidului Social Democrat la jaloanele pe care trebuie să le îndeplinim, tocmai pentru ca România să primească banii, nu Ilie Bolojan, ci România. Deci, lucrurile sunt destul de clare pentru mine și atunci nu am fost mirat să văd nici pe domnul Predoiu, căruia i s-a promis foarte multe funcții și pe vremea domnului Ciolacu, și pe vremea domnului Crin Antonescu. Deci n-am fost mirat să văd, pentru că știam cum funcționează lucrurile, știam sistemul acesta vechi cum funcționează și atunci era clar că ei nu fac decât să pună în aplicare un plan pe care îl stabiliseră dinainte. 

„Numirea lui Veștea a fost un șoc pentru mine”

– Al doilea moment. Duminică, ora 9 dimineața, președintele Nicușor Dan iese în conferință de presă alături de Eugen Tomac și Adrian Veștea și anunță desemnarea lui Adrian Veștea. Dumneavoastră, ce făceați și care au fost primele telefoane pe care le-ați dat când ați auzit de acest anunț? 

– Sigur că a fost un șoc, trebuie să recunosc. Mă pregăteam să mă duc la biserică de la 9.30 și în acel moment am văzut anunțul Am rămas șocat, am vorbit cu colegii mei din conducere, cu Dan Motreanu, și cu alții. Am așteptat reacția oficială a președintelui partidului și din acel moment mi-am dat seama că Nicușor Dan a pierdut ocazia să obțină al doilea mandat de președinte. De ce spun asta? Pentru că a fost, din punctul meu de vedere, cea mai mare intruziune a unui președinte de țară într-un partid politic. Nu era nici măcar partidul din care a făcut parte. Acest lucru nu și l-a permis nici Klaus Iohannis, nici Traian Băsescu, care era un președinte extrem de jucător și care, atenție, a câștigat alegerile din calitatea sa de președinte al Partidului Democrat și Partidului Democrat Liberal la Primăria Capitalei, la Președinția României.

Deci, din punctul acesta de vedere, am știut că efectele vor fi dramatice și în ceea ce privește relația Partidului Național Liberal cu Nicușor Dan, dar și în ceea ce privește încrederea în Nicușor Dan ca președinte. Pentru că România are nevoie, mai ales în momentele astea complicate, când suntem atacați, hibrid, de către Rusia, de către adversari, de către competitori, nu aveam nevoie de o instituție prezidențială care să aibă o încredere foarte mică, să n-aibă autoritate și să nu țină cât de cât lucrurile în echilibru, din toate perspectivele.

În acel moment ne-am dat seama că problema lui Nicușor Dan nu o reprezintă nici Partidul Social Democrat, care are reflexe comuniste și antireformiste, nu o reprezintă nici AUR. Singura problemă a dânsului o reprezintă Partidul Național Liberal și, în special, frica de faptul că domnul Ilie Bolojan va putea fi un candidat la alegerile prezidențiale. O frică indusă, poate, de anumiți consilieri strategici, experimentați, vechi, de acolo, de pe lângă dânsul, care i-au indus acest lucru. Un lucru total fals, în sensul în care Ilie Bolojan a spus cu două săptămâni înainte de a se întâmpla votul pentru moțiunea de cenzură că dacă Nicuşor Dan va candida, tocmai pentru a fi corect față de domnia sa, îl va susține. Sigur că de atunci s-au întâmplat mai multe lucruri și scena politică s-a modificat complet. Însă, revenind la întrebare, a fost un șoc pentru toți membrii Partidului Național Liberal, mai ales că în turul al doilea alegerilor prezidențiale au votat majoritar covârșitor cu Nicușor Dan.

– Regretați că l-ați sprijinit pe Nicușor Dan pentru turul al doilea? 

– Nu pot să spun că regret, însă sunt mirat de felul în care Nicușor Dan și-a schimbat ideile sau principiile în primul an al mandatului de președinte. Pentru că dânsul a candidat cu o platformă destul de clară, o Românie onestă, în care există instituții independente, în care justiția este independentă, în care se susțin anumite reforme care au ținut România în loc, lucru pe care Nicușor Dan a început să-l pună în aplicare cu desemnarea lui Ilie Bolojan, pentru că Bolojan îmbrăca, ca autoritate, ca om politic, aceste idei. Însă, din păcate, ceea ce s-a întâmplat după rămâne de studiat pentru ceea ce denumim manualul politic, pentru că este o schimbare fundamentală între candidatul Nicușor Dan și președintele Nicușor Dan. 

Despre guvernele succesive – „O discuție închisă”

– În momentul de față, PNL mai poate susține un guvern monocolor PSD care-și asumă anumite angajamente și mai avem aici angajamente scrise sau este închisă discuția?

– Eu cred că este închisă discuția și aici vorbim, ca să fim foarte specifici, de guvernele succesive. Noi am spus foarte clar că primul guvern succesiv ar trebui să fie guvernul format din PNL, USR, UDMR. De ce? Pentru că, în primul rând, nu mai putem avea încredere în ei, că ei vor accepta ca Partidul Național Liberal să vină la guvernare de anul viitor, adică că își vor mai menține promisiunea că vor vota un guvern USR-PNL-UDMR. Doi, e foarte clar că dânșii au făcut din puciști și din acești oameni din Partidul Național Liberal, aripa PSD un grup prin care să pună presiune în interiorul Partidului Național Liberal. Și atunci, ei au lucrat împreună și lucrează împreună.

Din perspectiva asta, am spus foarte clar că nu mai au ce căuta nici puciștii într-un guvern al Partidului Social-Democrat, că ceea ce au făcut, până la urmă, cei din PSD cu Adrian Veștea, cu cei din grupul din aripa vechiului sistem este de neconceput, și atunci, dacă dorim să avem un guvern, avem o soluție foarte simplă: guvern minoritar PNL-USR-UDMR în primă fază, și apoi guvern monocolor PSD.

Asta este soluția noastră care a fost pusă pe masa președintelui. Președintele trebuie să decidă în final pe care variantă va merge. Însă noi nu putem vota un guvern al Partidului Social-Democrat, în prima etapă, pentru că nu ne așteptăm la lucruri bune, nu respectă nici ceea ce au semnat, nu se mai țin de cuvânt nici cu PNRR-ul și nici cu alte discuții.

„Guvernul Tomac nu era un guvern tehnocrat”

– Mai e ușa deschisă pentru varianta unui guvern complet tehnocrat, să avem și un ministru tehnocrat, dar să avem și toată garnitura de miniștri care să fie oameni fără carnet de partid, și aici mă refer chiar să nu aibă legături cu partidele, pentru că am mai văzut o tentativă de guvern independent, tehnocrat, sau cum putem să-i mai spunem, cu Eugen Tomac, unde erau diferiții miniștri care trecuseră pe la cabinete ale unor foști grei din PSD, ca să zic așa, de la Viorel Hrebenciuc până la Adrian Năstase.

– Aici revenim la discuția inițială, când Nicușor Dan a pus pe masă guvernul tehnocrat. Președintele Bolojan a spus foarte clar în acel moment că poate fi luat în discuție, dar că urmează să se consulte cu partidul. În momentul în care s-a venit cu Eugen Tomac, am constatat că, în primul rând, Eugen Tomac nu este tehnocrat.

Doi, în momentul în care s-a venit cu miniștri de mâna a doua și a treia, oameni care se vedeau foarte clar că fac parte din niște cercuri de interese social-democrate sau altele, acela nu este un guvern tehnocrat cu profesioniști care să aibă propria personalitate, să aibă o profesie foarte clară și să fie respectați, tocmai pentru a impune o direcție în acele șase luni, opt luni când trebuia să guverneze. Deci n-a fost un guvern tehnocrat.

Dacă președintele va veni cu un prim-ministru tehnocrat 100%, cu un guvern de miniștri tehnocrați, rămâne de analizat în interiorul partidului. Dar la ce mă refer tehnocrat? Mă refer la cineva care nu are legătură cu vreun partid, să se vadă foarte clar că nu sunt oameni care sunt plătiți de pe ordinele de plată ale Partidului Social-Democrat și care se răspundă la comenzile partidului. Aici vorbim de niște oameni cu personalitate din mediul privat sau din mediul public care au dovedit de-a lungul timpului că nu pot fi chemați la raport de un partid sau de altul. Asta înseamnă tehnocrat în final. Deci asta urmează să vedem dacă se va pune pe masă o asemenea discuție. În interiorul partidului să evaluăm până la urmă cât de tehnocrat este și care este mandatul acestui guvern.

– Așadar, e o mică șansă pe partea de tehnocrat?

– Da, dar urmează să vedem pentru că totuși să susții un guvern tehnocrat pentru cât timp? Pentru șase luni? Pentru opt luni? Pentru următorii doi ani până în 2028? Deci e foarte greu în acest moment de realizat, până la urmă, dacă se vine cu variantă unui guvern tehnocrat, e greu de realizat o stabilitate, o majoritate stabilă până în 2028. Pentru că știți foarte bine, există tendința ca partidele politice să arunce vina de pe unul de pe altul sau acest guvern tehnocrat să nu mai fie susținut politic, în realitate, ci să fie combătut de dimineața până seara.

PSD nu și-a susținut nici guvernul din care făcea parte. E greu de crezut că Partidul Social Democrat, dacă se vor lua niște măsuri de reformă de către Guvernul tehnocrat, va susține mai departe, în Parlament sau public acest Executiv. Deci, e complicat, o să vedem, o să analizăm dacă se vine cu această variantă.

– Ar fi dispus PNL să renunțe la varianta Siegfried Mureșan, dacă cei din PSD spun, noi suntem OK cu varianta Alexandru Nazare, îl putem vota? Ipotetic vorbind. 

– Noi avem o nominalizare. Problema celor de la PSD nu este legată sau este legată și de Siegfried Mureșan, dar în final nu e legată doar de Siegfried Mureșan. E legată de modul în care percep ei această înțelegere. Ei vor să fie votați, în orice condiții, vor să fie primii, vor să-și asigure puterea, mai ales că domnul Grindeanu are reale probleme în Partidul Social Democrat. Deci nu are rost să vorbim despre nume până când nu stabilim și sunt de acord cu acest compromis ca Partidul Național Liberat să fie, cu USR, cu UDMR, primul guvern în aceste guverne succesive. Până nu ajungem acolo, nu are rost să vorbim și de nume. Pentru că Partidul Social Democrat, deși a dat jos un guvern, deși a aruncat România într-o criză, deși au trecut 70 de zile, n-a venit cu o soluție. Ei nu mai sunt în măsură să vină să impună condiții.

Eu m-am așteptat de la președinte, totuși după această perioadă complicată în care și pe dânsul PSD l-a dus pe o pistă falsă și greșită, mă așteptam totuși să reconsidere puțin poziția față de Partidul Social Democrat și să le spună, domnilor, mai terminați cu aroganța și cu încăpățânarea, pentru că nu e cazul, după toate eșecurile pe care le-ați avut. Eu cred că cea mai bună soluție, acum nu mai sunt multe soluții pe masă, sunt destul de clare și dacă vreți le amintim.

Există varianta ca președintele României să-l nominalizeze pe Siegfried Mureșan și această coaliție. Cu rezerva că dacă nu va trece acest guvern, se pot declanșa alegerile anticipate. Asta este soluția cea mai simplă. Astfel, forțând și Partidul Social Democrat să susțină această variantă, cu promisiunea că după un an de zile, noi vom lăsa un alt guvern minoritar PSD care să-și asume guvernarea și să răspundă pentru acea guvernare peste un an. Eu cred că astea sunt soluțiile care sunt pe masă.

Altfel, în final vom ajunge tot într-o criză, o instabilitate care va duce la alegerile anticipate. Și până la urmă nu trebuie excluse nici alegerile anticipate. 

– PNL cum vede problema sau poate rezolvarea prin alegeri anticipate? Se teme sau așteaptă alegerile anticipate?

– Nu, eu cred că în final că această Constituție, când s-a făcut în 91, a avut o logică. Dacă este un blocaj permanent și nu se poate forma o majoritate, e clar că va trebui mers în fața poporului. Indiferent de cum va ieși votul, președintele trebuie să înmâneze mandatul majorității care s-a format sau partidului cu cele mai multe voturi. Cred că așa este normal. Și atunci, până la urmă cetățenii sunt cei trebuie să decidă cum trebuie să arate majoritatea în Parlament.

– Aveți date la PNL în ceea ce privește susținerea populară, pentru că am văzut sondaje cu PNL la 22%, la 17% și așa mai departe?

– Am văzut și eu sondaje comandate de Partidul Social Democrat. Noi avem niște sondaje interne, nu vrem să le dăm publicității. Cu această logică de manipulare a opiniei publice prin sondaje noi nu suntem de acord. Uitați-vă ce s-a întâmplat în ultimii trei ani, că toate sondajele au picat în fața realității politice. Însă Partidul Național Liberal, față de alegerile precedente de la parlamentare, a crescut considerabil. Și acest lucru se vede în susținerea pe care o avem în rândul populației, la firul ierbii, pentru că mă întâlnesc cu oamenii și iau feedback. Mai avem multe de îmbunătățit. Noi am spus foarte clar că am greșit în ultimii trei ani de zile din cauza alianței cu Partidul Social Democrat și a compromisurilor făcute în special pe zona politicilor publice. E un proces de reformă, de curățare, trebuie să avem o consecvență în acest drum pe care ni l-am ales, dar cetățenii apreciază în primul rând faptul că ne-am recunoscut greșelile și că suntem consecvenți pe linia pe care am început cu Ilie Bolojan. Iar asta ne-a adus procente considerabile, peste 23-24% în sondaje în acest moment. Dar sondajele sunt una, în momentul în care mergi în fața cetățenilor, votul poate fi altul. Ceea ce vă spun este că, în final, dacă nu se ajunge la o înțelegere, cred că și alegerile anticipate sunt o soluție.

– Mai devreme ați vorbi despre normalitate și cum ar trebui să acționeze un președinte al României. Spuneți-mi din punctul dumneavoastră de vedere care este cel mai bun președinte al României din istoria postdecembristă.

– Bună întrebare. Eu aș spune că Traian Băsescu în primul mandat. Și aș putea spune și Klaus Iohannis în primul mandat. Mi-am dat seama că președinții României au avut o problemă în al doilea mandat și că e foarte bine că mandatele sunt limitate. Deci, din punctul acesta de vedere, ambii au făcut lucruri bune. Băsescu a fost mai activ în primul mandat și s-au luat câteva decizii importante, inclusiv faptul că am ales definitiv direcția și axa transatlantică, faptul că s-a condamnat comunismul în Parlament și au fost câteva măsuri foarte bune luate, inclusiv cu alianța DA în primii doi ani, când s-a impus cota unică de impozitare și anumite reforme.

Klaus Johannes, la fel, în primul mandat a avut o direcție clară, conform mandatului dat de cetățeni. o zonă reformistă, o întărire a independenței justiției, ținerea partidului stat socialist-democrat departe de putere și de toate cotloanele puterii, lucru care, din păcate, nu s-a mai întâmplat în al doilea mandat, când Klaus Iohannis a făcut această eroare, în primul rând, pentru România, ca să creeze o alianță între Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat, lucru care i-a ajutat pe cei de la PSD să pună mâna pe putere și să-și întărească puterea în stat. Și aici vorbim și de justiție, și de alte ramuri ale puterii din România, pe care Partidul Social Democrat nu le avea nici pe vremea lui Băsescu, nici pe vremea lui Iohannis, în primul mandat. 

– Ne apropiem de final și aș vrea să revin încă o dată la tema guvernării. Credeți că până în luna septembrie vom avea un premier desemnat care să și poată trece de votul din Parlament? 

– Ați spus până în luna noiembrie? Septembrie. Eu cred că există această posibilitate. Totul depinde de președinte. Președintele a încercat, după cele două tentative de formare a Guvernului și de prezentare a soluțiilor, să arunce responsabilitatea pe partidele politice. Însă Constituția mie îmi spune altceva și am citit-o recent, și anume că președintele trebuie să desemneze premierul, că președintele, după cele 60 de zile care au trecut de la căderea Guvernului, dacă nu s-a găsit o soluție și a picat a doua propunere, are posibilitatea să dizolve Parlamentul. Deci, în acest moment, instrumentele constituționale de rezolvare a crizei, mai ales în momentul în care vezi foarte clar că partidele nu se înțeleg, este la președinte.

Și oricât ar încerca dânsul să arunce această responsabilitate, în special asupra lui Bolojan, cred că nu înțelege, de fapt, feedback-ul de la firul ierbii, unde oamenii știu foarte bine că președintele are această responsabilitate și da, trebuie să vină cu o soluție, să vină cu a doua nominalizare. Dacă nu trece această nominalizare, să declanșeze alegerile anticipate.

– În momentul de față, ce relație mai există între PNL și președintele Nicușor Dan?

– Este o relație instituțională, dar strict instituțională. Și în rest, pe proiecte. Apropo că astăzi (joi 16 iulie) este o întâlnire, la Cotroceni, cu proiectul acela de Cod urbanist, care este jalon în PNRR. Președintele discută cu partidele politice. Deci este o relație instituțională. Ne-a spus foarte clar că e în interesul României să existe această relație instituțională bună între Partidul Național Liberal și președintele Nicușor Dan. Dar toată această relație, în definitiv, depinde și de președinte. Pentru că dacă va avea aceeași abordare față de Partidul Național Liberal, atunci lucrurile nu vor funcționa bine.