Căprioarele captive ale lui Viorel Paşca: „Şi dacă le laşi libere, se întorc înapoi”

Asta deşi legea interzice capturarea sau deținerea exemplarelor din fauna sălbatică. Paşca spunea că acolo e un „mic parc zoo”, menit „să aducă un plus de mai bine și culoare în viața bolnavilor”, dar conform datelor furnizate de autorităţi, el nu are autorizaţie pentru a deţine vreo menajerie, grădină sau parc zoologic. 

Imagini cu căprioarele despre care pastorul spune că erau folosite ca „terapie pentru bolnavi” 

Miercuri, 8 iulie. Ne întoarcem de la Inceşti, unde Viorel Paşca ne-a dus ca să ne arate casele în care adăpostea bolnavi şi persoane fără adăpost. Suntem în maşina unor jurnalişti din presa locală, pe drumul de piatră ce duce spre asfaltul din sat. De-o parte şi de alta, sunt terenuri împrejmuite cu garduri de sârmă. 

Imediat ce ieşim din curtea lui Paşca, le vedem pe geamul maşinii. Sunt turme de căprioare ce aleargă speriate, dincolo de sârmă, în lumina sângerie a apusului. E o imagine venind de niciunde, acolo, lângă pereţii caselor între care s-a adunat atâta suferinţă. Ne mirăm, iar Paşca ne răspunde, cu o voce caldă: „Şi dacă le laşi libere, se întorc înapoi”. 

Apoi trece rapid la un alt subiect şi nimeni n-apucă să-l mai întrebe ceva despre animalele captive. Suntem pe repede-nainte, căci a doua zi el urma să afle dacă va fi sau nu arestat preventiv.

Imaginea acelor căprioare, dincolo de gardul de sârmă, ne-a rămas însă întipărită în minte, aşa că vineri, pe 10 iulie, ne-am întors la Inceşti. 

Drumul şerpuieşte pe colinele dealului, iar la un moment dat, se bifurcă. O cale duce spre casele lui Paşca. O luăm pe cealaltă şi descoperim, aproape de marginea pădurii, o altă zonă împrejmuită în care sunt mai multe căprioare. Câteva se adăpostesc de soare sub un pâlc de copaci, iar când aud zgomotul maşinii, o iau la fugă, temătoare.

Pe terenul alăturat, lângă o casă în construcţie, un cerb stă tolănit sub o umbră anemică, în postura unui câine de pază. 

Ne întoarcem la bifurcaţie şi mergem cu maşina spre casele lui Viorel Paşca. Gard în gard cu curtea lui, descoperim căprioarele pe care le văzusem cu două zile în urmă.        

Ale cui sunt? Cei din sat ştiu că animalele închise pe terenurile de lângă casele lui Paşca „sunt tot ale lor. Le are mai de mult, cam după pandemie. Şi a tot adus…”

În curtea de lângă terenul cu căprioare, la casele lui Viorel Paşca, sunt doi oameni. Unul dintre ei se pregăteşte să urce într-o maşină ce are număr de înmatriculare cu DPG („Dumnezeu Poartă de Grijă” – numele asociaţiei lui Paşca). Bărbatul ne spune că slujeşte „aici, ca pastor la biserica penticostală”. 

Îl întrebăm ale cui sunt căprioarele şi terenurile pe care se află ele. „Ale cui pot fi? Ale lui Viorel, dacă nu sunt pe asociaţie. Dar nu ştiu dacă sunt pe asociaţie sau nu… Habar n-am.” „Şi de ce sunt căprioarele aici? Sunt bolnave, le-a adus cineva şi pe ele?”. „Nu. E terapie pentru bolnavi. Aşa se foloseau, da acuma nu mai ştiu”, ne spune pastorul repede ș-apoi urcă în maşină.

Reacţie, prin europarlamentar: „Animalele sălbatice veneau până lângă case, unde erau hrănite prin gard”  

Pe 5 iulie anul acesta, într-un video filmat de europarlamentarul Cristian Terheş, Viorel Paşca povestea, arătând spre gardul ce desparte curtea azilului din Inceşti de ţarcul animalelor: „aici veneau căprioarele la gard şi le dădeau (bolnavii – n.r.) pâine, prin gard. E loc, până acolo sus, unde am fost noi, tot e loc, şi acolo sunt vreo 7 căprioare. Veneau aici, la gard, şi mâncau din mână de la ei”.

După ce echipa Libertatea s-a întors la Inceşti şi a pus întrebări despre acele căprioare, Cristian Terheş a postat un alt videoclip pe facebook, arătând imagini cu ele și explicând că „aici, efectiv, animalele acestea sălbatice veneau până lângă casele astea din Inceşti ale lui Viorel Paşca, unde cei care locuiau acolo puteau să le hrănească prin gard”. 

Europarlamentarul conchidea: „gândiţi-vă ce însemna asta pentru un bătrân care toată viaţa n-a avut pe nimeni sau nu mai are casă, nu mai are unde să stea. Și să stea într-un astfel de mediu! Şi vine acuma statul român şi spune că nu e autorizat un astfel de complex! Deci, te revolţi la maxim. Pentru cei care nu cred ce spun aicea, să vină la faţa locului, să vadă! Nu mai credeţi mizeriile pe care le auziţi la presa din România! Deci, sunt revoltat la culme! Incredibil, incredibil, nu se poate aşa ceva!”

Echipa Libertatea nu doar că a fost la faţa locului şi a văzut gardurile de sârmă ce împrejmuiau acele terenuri, dar a descoperit şi alte dovezi că acele căprioare sunt ţinute în captivitate.

Paşca enumera animalele din „micul parc zoo”: „lame, măgari, 2 vaci, 9 gâşte, 15 căprioare, 5 păuni”

Cati a lucrat în casele lui Paşca din Inceşti între iunie și octombrie 2022. Ea a  dezvăluit pentru Libertatea că încă din acea vreme, la Inceşti erau „struți, căprioare și cerbi. Și alte animale sălbatice. Le ține la Incești, are îngrădit, așa. Poate să le vadă oricine. Ditamai cerbul și vreo trei sau patru căprioare. Mai și mănâncă din ele. Că veneau mereu oaspeți de-ai lor în vizită și le făceam ceaune mari de mâncare de-a lor, de-acolo, cu carne de mistreț, de căprioară și tăieței.”

Pe pagina de Facebook unde scria constant despre activitatea din centrele în care primea bolnavi, Viorel Paşca postează primele poze cu căprioare abia în februarie 2024. 

Sunt într-un album foto, despre care el scrie: „În dorinţa de a le îmbunătăţi starea de spirit, am hotărât ca în zona caselor cu bolnavi de la Inceşti să avem mai multe animale, care să aducă şi să contribuie la un plus de mai bine şi culoare în viaţa lor. În imaginile de mai jos puteţi vedea o parte dintre ele, restul urmând să vi le prezint săptămâna viitoare.”

Pe 31 martie 2024, Viorel Paşca vorbea pe facebook despre „ferma noastră de animale” de la Inceşti, care „s-a îmbogăţit cu un ponei şi cu un viţeluş proaspăt fătat de una din cele două vaci pe care le avem”. Iar câteva zile mai târziu, pe 5 aprilie, îşi întreba următorii de pe facebook: „ce nume credeţi că i s-ar potrivi poneiului din parcul nostru de la Inceşti?”. Un curios a vrut să ştie atunci ce alte animale mai sunt în acel parc, iar Paşca i-a enumerat: „lame, măgari, 2 vaci, 9 gâşte, 15 căprioare”. 

La scurt timp, pe 7 aprilie 2024, într-o postare mai lungă, Paşca publica alte imagini cu animalele pe care le deţine, scriind că „micului nostru parc zoo i s-au adăugat cinci păuni ce aduc un plus de culoare şi frumuseţe”.

Iar pe 28 aprilie 2024, el posta pe facebook imagini cu elevii unei şcoli care au vizitat centrul din Inceşti şi „micul parc zoo”.

După o pauză de un an, în mai 2025, Paşca a publicat din nou imagini cu căprioarele, în debutul unui film de prezentare a centrului de la Inceşti.

Iar în luna noiembrie a anului trecut, el a făcut public un filmuleţ cu două dintre căprioare. Una dintre ele pare să aibă crotalii la ambele urechi. 

Toate aceste imagini, publicate chiar de către Viorel Paşca, ne arată că acele căprioare nu erau nicidecum nişte animale sălbatice ce coborau uneori din pădure, mânate de guilty pleasure – pâinea cu care erau hrănite prin gard.  

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

Autorităţile din Bihor n-au emis autorizaţie de funcţionare pentru vreo menajerie/grădină zoologică la Inceşti

Legea privind protecţia animalelor spune că nimeni nu poate deține animale sălbatice fără autorizație de la direcția sanitară veterinară din județul respectiv.

Animalele sălbatice pot fi crescute în menajerii (spaţii special amenajate pentru adăpostirea de animale, pentru a fi expuse publicului), în grădini zoologice sau în parcuri zoologice. Pentru ultimele două, e nevoie şi de un acord de mediu, emis de Direcția de Mediu din județul respectiv. 

La solicitarea Libertatea, DSVSA Bihor ne-a comunicat lista menajeriilor, grădinilor zoologice sau parcurilor zoologice de orice fel (publice și private) din judeţ care au autorizație sanitar-veterinară de funcţionare. Localitatea Inceşti, comuna Ceica, nu figurează pe această listă cu nicio menajerie/grădină zoologică autorizată.

Nici Agenţia Judeţeană de Mediu Bihor nu a emis, în acest domeniu, vreo autorizaţie de mediu pentru localitatea Inceşti, comuna Ceica, potrivit răspunsului furnizat la cererea Libertatea.

Legea 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic prevede că deţinerea neautorizată în captivitate a exemplarelor de faună sălbatică constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei.

Potrivit aceleiaşi legi, acţiunea de capturare a vânatului, practicată de persoane ce nu posedă permis de vânătoare, constituie infracțiune de braconaj și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

De asemenea, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă capturarea speciilor de faună sălbatică de interes naţional (printre care şi căprioarele, cerbii sau cerbii lopătari), conform OUG 57/2007.

Psiholog criminalist: „Teritorialitatea, proprietatea şi vulnerabilitatea alimentează sentimentul de putere”

Există vreo legătură între ţinerea în captivitate a acestor animale sălbatice şi interdicţia pusă bolnavilor ce nu aveau voie să iasă din azilele lui Paşca? „Atât în ceea ce priveşte deţinerea de animale, cât şi în privinţa protecţiei persoanelor vulnerabile, e vorba de trei chestiuni – teritorialitatea, proprietatea şi vulnerabilitatea – care alimentează sentimentul de putere”, explică pentru Libertatea, sub protecţia anonimatului, un psiholog criminalist cu multă experienţă în domeniu.

Psihologul detaliază şi spune că „teritorialitatea o avem prin faptul că e proprietatea fizică a lui, cea în care ţine persoanele vulnerabile. El este proprietar, atât în ceea ce priveşte acele animale vulnerabile, cât şi în ceea ce priveşte persoanele vulnerabile.  Iar vulnerabilitatea: pentru că ambele categorii sunt vulnerabile, prin excelenţă. Aceste lucruri faptice sunt date, nu sunt speculaţii. Ce fac cele trei componente? Alimentează un sentiment de omnipotenţă pe cele trei sectoare. Pentru că, în cazul acesta, «a avea grijă de» înseamnă «a fi un fel de tată al».”

„A fi proprietar îţi dă linişte, îţi dă confort”, mai spune psihologul criminalist. „A avea teritoriul tău înseamnă a te desfăşura în voie şi a gestiona tot ceea ce intră şi tot ceea ce iese. Toate aceste aspecte se întind pe o axă: om – animal. Om vulnerabil – animal vulnerabil. Şi nu ştiu dacă putem vorbi neapărat de un suflet sensibil, pentru că aceşti doi termeni, suflet şi sensibil, sunt foarte volatili.”

Faptul că Viorel Paşca nu făcea eforturi să intre în legalitate nici în povestea cu azilele, dar nici în cea cu animalele ţinute captive, are vreo semnificaţie? „Aici”, consideră psihologul, „cred că extindem către vulnerabilităţile instituţiilor statului român care ori pasează responsabilitatea, ori nici măcar nu se gândesc la responsabilitatea pe care o au. Vorbim despre aşa-zisele instituţii competente, care nu sunt nici măcar instituţii competente material, sunt competente fantezist şi la nivel de idee generală. Pentru că orice astfel de sistem, organizat pe criteriile menţionate în acuzaţiile celor de la DIICOT, se sprijină pe vulnerabilităţile statului român şi le fructifică. E simplu”.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 34

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro