Astfel, pentru a evita apariţia unor focare de infecție, oamenii au primit dezinfectante pastile dar şi clorură de var pentru a curăţa curţile, casele şi fântânile. Asistenţii Florentina Cara, Ionica Cucaşu şi Mihai Bodeianu, echipa Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi care a mers azi prin Pechea, au dat şi sfaturi cu privire la cum să se folosesacă substanţele şi mai ales i-au îndemnat pe oameni să meargă la medicul de familie din comună pentru ca acesta să decidă care şi cum vor fi vaccinaţi.

”Clorura de var este special pentru dezinfecţia curţilor, după ce se scoate noroiul. Verificăm şi fântânile, care trebuie să fie întâi curăţate, apoi dezinfectate”, a spus Mihai Bordeianu.

dsp 1pechea 3 (16)

”Am adus, pe lângă clorură de var şi un dezinfectant special pentru suprafeţe şi vase. Trebuie să îl diluaţi, vă dăm şi instrucţiuni de folosire. Mare atenție, nu beţi apă decât din reţeaua centralizată sau îmbuteliată. Ştiu că e greu, că suntem greu încercaţi, dar sănătatea măcar să nu o pierdem”, îi sfătuia pe oameni Florentina Cara.

medic pechea 3 (5)

”Este important să vă prezentanţi la dispensar pentru vaccinarea antitetanică, este foarte important să faceţi asta. Dacă aveţi copii restanţieri la vaccinare, să îi duceţi să îi vaccineze”, le spunea oamenilor și Ionica Cucaşu.

pechea 3 dsp 2(17)

Aproximativ 150 de doze de vaccin antitetanic au fost aduse alături de substanţe dezinfectante numai la Pechea.

,,Trebuie să fie vaccinaţi cam toţi cei care au intrat în contact cu apa murdară, care s-au tăiat, s-au zgâriat. Se pot îmbolnăvi în primul rând de tetanos, dar poate apărea şi hepatită . Trebuie să dezinfectăm, să nu apară bolile diareice, nu doar hepatite sau tetanos”, spunea Iulia Vîrgolici, medic Pechea.

covor peste mal pechea 3 (13)Icon photoVEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 9

Elena şi Vasile Radu au reuşit să îşi scoată nămolul din casă, dar nu și din curte. Au primit de la asistenţi dezinfectante. Au acum o cameră unde să doarmă, cea care este mai uscată după trei zile în care apa a stat în casă”, spunea Vasile Radu.

Câteva case mai departe, la Nicuţa Călin, situaţia era şi mai gravă. Pompierii o ajutau să scoată nămolul din curte. Grav este că i se dărăma deja un perete în interior, iar altul era crăpat.

”Nici nu mai pot vorbi de oboseală. Aici se dărâmă casa pe mine şi deabia o terminasem după inundațiile din 2013. Un an am stat liniştiţi. Acum nu ştiu ce o să fac. Am încă în curte modulul din 2013, să stăm iar în el peste iarnă. O să ne îmbolnăvim iar, ca şi atunci. O cămăruţa aş vrea să mă ajute Primăria să construiesc”, se plângea femeia care încă mai are toată mobila şi covoarele ude şi doarme prin vecini.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.