Fumatul poate produce cancer oral

Fumatul reprezintă un obicei dăunător care afectează întregul organism şi, implicit, dantura şi gingiile.

„În funcţie de numărul de ţigări consumate zilnic, unele dintre efectele negative pot fi doar deranjante, însă altele reprezintă un pericol serios pentru sănătatea orală. Dacă cele mai frecvente urmări pot fi reversibile, spre exemplu colorarea dinţilor sau respiraţia neplăcută, din nefericire, acest obicei ne predispune în timp şi la dezvoltarea unor boli mult mai dificil de tratat, cum ar fi temutul cancer oral”, atenţionează doamna doctor Mihaela Dan.

Îngălbenirea dinţilor

Unul dintre primele efecte secundare vizibile ale fumatului sunt dinţii galbeni. Acest proces este cauzat de depunerea pe suprafaţa danturii a unor substanţe din compoziţia ţigărilor şi poate fi înlăturat printr-o curăţare profesională, realizată în cabinetul stomatologic.

Dacă vorbim despre fumătorii „înrăiţi”, însă, colorarea poate fi îndepărtată numai prin albire, simpla curăţare în cabinetul dentar nemaifiind eficientă.

Respiraţia urât mirositoare

Una dintre principalele cauze ale halitozei este fumatul, prin gudronul şi nicotina prezente în fumul de ţigară. Bolile gingivale, o altă consecinţă a fumatului, provoacă, de asemenea, respiraţia urât mirositoare.

În cazul expunerii repetate la fum de ţigară, fumătorii îşi pot pierde în cele din urmă gustul şi mirosul, ca urmare a desensibilizării receptorilor senzoriali din cauza gudronului, care acoperă gâtul şi căile nazale.

Dezvoltarea bolilor gingivale

Pe măsură ce fumul de ţigară este inhalat, substanţele chimice şi cancerigene se răspândesc în cavitatea bucală, iar ceea ce nu este eliminat prin nas sau gură prin expiraţie este absorbit în gingii şi ţesuturi. Aceste substanţe pot afecta conexiunea dintre os şi ţesuturile moi cu dinţii şi interferează cu funcţionarea normală a celulelor ţesutului gingival, astfel ca fumătorii devin mai predispuşi spre dezvoltarea de infecţii.

Deseori îşi face apariţia gingivita, urmată de parodontopatie marginală cronică (cunoscută drept parodontoză), care duce în timp la scăderea nivelului osului, expunerea rădăcinilor şi pierderea dinţilor.

Îngreunarea vindecării după intervenţii

Substanţele din compoziţia ţigărilor afectează celulele de la nivelul gingiei şi a întregii mucoase orale, dar şi vasele de sânge care irigă aceste celule, astfel încât împiedica hrănirea lor corectă şi îngreunează vindecarea prin procese naturale a unor infecţii locale.

„În cazul fumătorilor se observă întârzierea vindecării după proceduri stomatologice uzuale, cum ar fi extracţie dentară, rezecţie aplicală, chirurgie parodontală etc. Un alt efect îl reprezintă scăderea şanselor de succes după aplicarea implantelor dentare sau adiţiei de os, precum şi creşterea riscului de apariţie a leucoplaziei (modificare a structurii mucoasei bucale)”, spune doamna doctor Mihaela Dan, specialist ortodont.

Cancerul oral

Tutunul conţine substanţe chimice care sunt dăunătoare pentru corpul uman, astfel că fumatul sau mestecarea de tutun reprezintă cauza a 80-90% din cazurile de cancer oral.

„Numeroase studii arată că efectul cel mai grav asupra sănătăţii este creşterea de până la 6 ori a riscului de cancer de buză, limbă, obraz, laringe comparativ cu riscul la care sunt expuşi nefumătorii. De asemenea, riscul de revenire a cancerului după îndepărtarea chirurgicală a acestuia apare la 37% dintre cei care nu renunţă la fumat, comparativ cu 6% în cazul celor care reuşesc să se lase de acest obicei dăunător”, explică doamna doctor Mihaela Dan.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE