În total, în acest cartier istoric se găsesc 57 de troițe, care au fost ridicate în vremuri în care localnicii nu aveau biserici ortodoxe în care să se închine. Micile construcții religioase marchează intersecțiile drumurilor importante, punctele de ieșire din cartier și alte puncte reprezentative.
„Proiectul are în vedere restaurarea și punerea în valoare a 10 dintre ele, semnalizarea și accesibilizarea astfel încât ele să devină nu doar puncte de rememorare istorică, ci și puncte de atracție pentru turiști, fără a-și pierde funcția spirituală. Troițele și crucile de piatră, ridicate între secolele XVII-XX, reprezintă monumente de for public și de expresie religioasă și memorială, fiind incluse în zona de rezervație de arhitectură a Ansamblului urban Șcheii Brașovului sau în proximitatea acesteia, fiind clasate in Lista Monumentelor Istorice.
Deși troițele și crucile de piatră din Șchei reprezintă elemente valoroase ale patrimoniului cultural local, ele nu au beneficiat până acum de lucrări sistematice de conservare, ceea ce a accelerat procesele de degradare, unele riscând pierderea totală a valorii istorice și artistice”, a transmis Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, prin intermediul căreia se va acorda finanțarea europeană.
:contrast(8):quality(75)/https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/870x0/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/troita1.jpg)
Lucrări complexe pentru fiecare monument
Proiectul are valoarea totală de 13.885.200 de lei (circa 2,7 milioane de euro), din care valoarea fondurilor nerambursabile din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de 9.708.462 de lei (aproape două milioane de euro), iar valoarea fondurilor nerambursabile de la bugetul de stat este de 1.484.823 de lei. Diferența până la valoarea totală reprezintă contribuția beneficiarului, Primăria Brașov. Termenul estimat de finalizare a proiectului este luna februarie 2029.
Cele 10 monumente care vor fi restaurare sunt: Troița Căpitanului Ilie Birt, Crucea de pe Cacova, Crucea de la Știm, Crucea de pe Coasta Prundului, Crucea Mușicoiului, Crucea Dreptății, Crucea Junilor Albiori, Crucea din Variște/Troița Junilor Bătrâni, Crucea de la Pietriș și Crucea de la Bisericuță.
Intervențiile se vor realiza conform proiectelor tehnice întocmite pentru fiecare troiță în parte. Toate intervențiile la nivelul crucilor din piatră, elementelor decorative, picturilor murale, tencuielilor istorice sau a oricăror elemente cu valoare istorică, artistică și simbolică se va face în conformitate cu studiile istorice, de parament și a analizei biologice, în prezența și sub îndrumarea specialiștilor.
Toate cele zece troițe vor beneficia de lucrări de sistematizare verticală prin amenajarea de trotuare de gardă din piatră sau înierbate, se vor elimina materialele nepotrivite și care produc degradări, se vor executa lucrări de restaurare a elementelor de piatră și lemn, a tencuielilor și elementelor decorative. De asemenea, se vor efectua reparațiile și necesare la nivelul învelitorilor. În cadrul proiectului se vor organiza și campanii de informare și promovare, evenimente educative, trasee ghidate sau micro-evenimente tematice.
Beneficiarii direcți ai acestui proiect sunt cei peste 8.200 de locuitori ai cartierului Șchei și cei peste 8.500 din Centrul Vechi. Indirect vor beneficia de acest proiect toți locuitorii municipiului Brașov, participanții la evenimentele care au ca loc de desfășurare cartierul Schei – și cei peste 1,5 milioane de turiști care vizitează anual municipiul Brașov.
Ridicate de cetățeni de vază ai comunității
„Din materialele documentare referitoare la aceste troiţe ale Şcheiului am putut constata că ele erau ridicate de cetăţeni de vază ai aşezării, în speţă preoţi, negustori şi membrii ai familiilor înstărite. Scopul troiţei este mărturisit în majoritatea inscripţiilor, făcute în grafie chirilică sau latină, ele fiind ridicate spre pomenire divină veşnică, motiv pentru care, atunci când, prin vechime sau deteriorare, dispărea o troiţă, pe locul acesteia era ridicată alta, preluând de obicei datele informative ale precedentei troiţe. Locul de amplasare al troiţei era divers.
Cele mai multe le găsim la întâlnirea drumurilor interioare ale aşezării, apoi la ieşirea din Şchei spre orice direcţie, altele în grădina casei, la colţul casei, în curtea gospodarului sau într-un spaţiu amenajat, cum este cazul troiţelor ridicate de Juni, pe locul unde îşi ţineau maialurile lor”, afirmă preotul prof. Vasile Oltean, în lucrarea „Troițele Șcheiului”, prin care a realizat o prezentare a tuturor monumentelor religioase de acest tip din cartierul istoric al Brașovului.
Acesta mai susține că materialul de construcţie era, de asemenea, divers. „În perioada bisericuţelor de lemn, atât troiţa, cât şi capela ei, erau făcute tot din lemn, cum este cea din anul 1292, pentru ca apoi troiţa să fie din piatră, iar capela cu ancadrament din lemn şi ulterior, atât troiţa, cât şi capela, se construiesc din piatră”, completează autorul.
Vasile Oltean mai spune că se cunosc cazuri conflictuale generate de autorităţile locale, catolice sau luterane, care au interzis plasarea unei cruci-troiţe, conflicte care aduceau după sine distrugerea troiţei, strămutarea ei sau tăinuirea ei, cum a fost cazul a două dintre troiţele ridicate de căpitanul Ilie Birt sau a celei din timpul lui Mihai Viteazul. Căpitanul Ilie Birt a fost o personalitate recunoscută în Șchei în secolul al XVIII-lea, negustor important, unul din ctitorii școlii de piatră și fost căpitan în armata husarilor.
„Numărul impresionant al troiţelor din perimetrul şcheian nu este numai un rezultat al bunăstării acestor locuitori din vremurile istorice, care s-au dovedit neîntrecuţi negustori şi gospodari, dar şi o expresie a vieţii creştine pe care aceştia o întreţineau, patronaţi spiritual de biserica voievodală din Şchei ctitorită de numeroşii voievozi şi boieri de peste munţi.
În epoca medievală ele căpătau şi o conotaţie naţional-patriotică, care deranja autoritatea politică din vremurile dominaţiilor străine. Interdicţia care se crea şi chiar distrugerea lor prin decret oficios capătă accente dramatice şi în acest sens documentele istorice oferă numeroase mărturii”, mai afirmă Vasile Oltean.
Adresele troițelor ce vor fi restaurate:
*Troița Crucea de pe Cacova, str. General Traian Moșoiu, nr. 11A,
*Troița Junii Albiori, parte din Ansamblu Urban Șcheii Brașovului, str. După Grădini, nr. 2
*Troița Crucea Dreptății, parte din Ansamblu Urban Șcheii Brașovului, str. Fântâniței, nr. 57
*Troița Crucea de la Bisericuță – Troița Junii Bătrâni, strada Podul Creţului, nr. 120B,
*Troița Junii Tineri – Crucea de pe Coasta Prundului, str. Podul lui Grid, nr. 19 B1,
*Troița Junilor Roșiori – Crucea de la Pietriș, str. Stejerișului, nr. 118,
*Troița Crucea Mușicoiului, str. Curcanilor, nr. 113,
*Troița Crucea de la Știm, str. Curcanilor, nr. 36,
*Troița Crucea din Variște – Troița Junilor Bătrâni, str. Variste, nr. 1A,
*Troița Căpitanului Ilie Birt, str. Piața Unirii nr. 7A,
Fostă centrală termică, transformată în centru sportiv multifuncțional
Tot în Brașov, în următorii doi ani, se va derula un alt proiect finanțat din fonduri europene care are drept obiectiv transformarea unei centrale termice dezafectate din zona Valea Cetății într-un centru sportiv multifuncțional. Investiția are o valoare totală de 4.005.725 de lei, din care valoarea finanțării nerambursabile din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de 3.339.154 de lei, iar finanțarea nerambursabilă de la bugetul de stat este de 510.694 de lei. Și în acest caz, diferența până la valoarea totală a proiectului reprezintă contribuția Primăriei Brașov.
Clădirea va deveni un centru multifuncțional – centru sportiv, destinat furnizării de servicii sociale, recreative și de recuperare pentru persoane vulnerabile, persoane cu dizabilități, vârstnici și comunitatea locală. Beneficiarii direcți ai proiectului sunt cei peste 21.000 de locuitori ai cartierului Valea Cetății.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/centrala-termica-1024x591.jpg)
„Patrimoniul construit al municipiului Brașov este valoros, indiferent de epoca din care provine. El este revalorizat și adaptat cerințelor societății moderne, iar aceste două proiecte, aparent diferite, răspund acestui comandament social și administrativ. Cu aceste două contracte, numărul proiectelor de regenerare urbană finanțate prin Programul «Regiunea Centru» în municipiul Brașov ajunge la șapte.
Celelalte proiecte vizează investiții în repararea curții Bisericii Negre, conservarea și restaurarea Bastionului Postăvarilor, restaurarea și punerea în valoare a Bisericii «Sfântul Nicolaie» din Șchei, reabilitarea pietonalului din Valea Cetății și complexul sportiv de la podul Fartec. Prin aceste șapte proiecte, valoarea totală atrasă de edilii din Brașov prin PR Centru, pentru creșterea confortului și esteticii urbane este de peste 142 de milioane de lei”, afirmă Simion Crețu, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e70998b3cb0f8c9d8247d4419aa6c66a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_d25059b7bbc87b3665b6a844a6a5efbd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_75572df65df55a3cbecd9480e6973a59.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e40f420179f8da16174244c275dfe61b.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_3ac3da4ae20e1dfa6b73b27fe4febf1a.png)
![Andreea Ibacka, apariție rară în costum de baie! Cum arată după lunile de sală [6 FOTO]](https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/425x275/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_7e55e19ed23c6a0e67811f26edc1f150.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_b13d8332126f9ddf8d4fb4f01337f372.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_a9dbdb8999e163716b8e782c21b03d2f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_d10767ea1d2b27ca5d6671c5248e2bc3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_4a5e2ac3025399ad14013f47ca63a289.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d349925b10067b61941cc3defe23877d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_10f68c332f9ac461ef05e49cdad7de6d.jpg)
![Mamă sau soră?! Cum arată mama Anei Bodea: «E cea mai frumoasă femeie!» Asemănarea e uluitoare [21 FOTO]](https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/425x275/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_0950cba6cc3b48ece547330e93693a9b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_d475e01cd2c730a1df26adf4bcc3833a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_dae5b245aa045681d1fcd66db544670d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_a10ee9855000957869027774ccda150a.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_2e2dcbc8ca2fdd1df34e99d9ccaa0b04.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_21fa2a33552f16200cb5cc19d0199f27.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_101ec64ebd6d8f74fe73cdc6c2742d7e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_e601ac1316476b00aa6f82ff6a09172b.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_8227774e58e0fb9c3f2efeab3245f0d7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_589b13a9a0cfe61875c0f72f50448625.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/nicusor-dan-fitch-e1785573694612.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/crin-antonescu.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/raluca-podea.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/alexandra-stan-gravida.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_f6dbe6e7f63cdddac33bb5e19ab66799.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_a48dc3511a1fab368ce16e12b1163fa1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_9279386746e8a88b85c1902cd44c7d4f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_ea7dcd5d0b2ed441898d8b07d4f389ec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/consultari-palatul-cotroceni-presedinte-nicusor-dan-iunie-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_d2be8316e8f0b6b7174d75d491ef0488.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_9205f68a71842fd98abe8cdd44e286d7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/cazinoul-constanta-foto-andrei-gindac-two-bugs-2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/controale-medicale-gratuite-litoral-2026-foto-alexandra-manaila.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/crema-solara.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/frauda-cazare.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/foto-ilustrativ-spf-profimedia-3-scaled-e1783514748899.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/cum-scapi-de-tantari.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/presa-franceza-de-cafea.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/storuri-albe-ferestre-sufragerie.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/vantul-solar-schema-grafica.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/george-bucurica-1920x1919-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/militari-armata-romana-blurati.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/canicula-romania-10-12-august-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/panouri-solare-si-eoliene.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/batalla-de-mborore--sursa-canal12misiones-com.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ilie-bolojan-2-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/sef-prost-shutterstock683157994-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/rich-and-poor-in-romania-shutterstock2763283643-copy.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.