„Obsesia pentru eficiența vaccinurilor ne-a orbit”. Importantă este capacitatea serurilor de a preveni spitalizările și decesele COVID

Comentează

Toată lumea vrea să știe cât de bine funcționează vaccinurile împotriva contactării noului coronavirus. Dar presa din toată lumea vorbește cu precădere despre procentele de eficiență, ceea ce ne face să pierdem din vedere o statistică mult mai importantă, explică jurnaliștii de la publicația americană VOX. Capacitatea serurilor care reușesc să reducă gravitatea simptomelor noului coronavirus și, totodată, numărul de internări în spital al bolnavilor cu COVID, este cea care contează cel mai mult.

Autoritățile americane analizează mii de pagini de documente necesare pentru autorizarea de urgență a vaccinului COVID produs de Johnson & Johnson. Și sunt șanse ca, până la sfârșitul lunii februarie, serul dezvoltat de gigantul farmaceutic să fie folosit în campania de vaccinare din Statele Unite.

Compania susține că poate să producă și să livreze până la 100 de milioane de doze în prima jumătate a anului 2021. Și România ar putea primi în aprilie primele doze de vaccin de la J&J.

Acest anunț nu a stârnit însă același entuziasm în spațiul public ca publicarea rezultatelor finale ale studiilor clinice întreprinse de cei de la Pfizer sau Moderna.

Asta și pentru că eficiența demonstrată în studiile clinice - adică capacitatea serului Johnson & Johnson de a preveni complet apariția infecțiilor cu coronavirus - este de doar 66%. Un procent care nu pare deloc impresionant în comparație cu eficiența de 95% a vaccinului dezvoltat de Pfizer-BioNTech și de 94,1% pentru serul Moderna.

Potrivit unor documente transmise miercuri de Administrația Americană pentru siguranța Alimentelor și Medicamentelor (FDA), împotriva formelor grave de Covid, vaccinul de la J&J are o eficiență de 85,9% în Statele Unite, de 81,7% în Africa de Sud și de 87,6% în Brazilia.

Forme ușoare de COVID

Dar lipsa entuziasmului public, scriu jurnaliștii VOX, poate fi pusă și pe seama unei percepții eronate despre cum ar trebui să funcționeze vaccinurile, alimentată inclusiv de cifrele impresionante cu care au ieșit în față cei de la Pfizer și Moderna, ale căror seruri au fost primele autorizate atât în SUA, cât și-n Marea Britanie și Uniunea Europeană.

Deși o eficiență de 66% nu pare deloc mare, rezultatele studiilor clinice ale celor de la Johnson & Johnson sunt cu adevărat încurajatoare. Doar că dintr-un alt unghi decât cel pe care s-a axat mass-media până acum. 

Astfel, rezultatele arată că serul s-a dovedit eficient în ceea ce privește diminuarea agresivității infecției în cei care, după imunizare, au contractat COVID-19.

Practic, persoanele imunizate care iau totuși virusul dezvoltă simptome ușoare. Și, de regulă, nu au nevoie nici măcar de spitalizare. Pe acest front, serul celor de la Johnson & Johnson funcționează la fel de bine ca vaccinurile Pfizer și Moderna.

Vaccinurile anti-COVID, comparate cu cele împotriva gripei

Pentru a înțelege mai bine modul în care funcționează serul celor de la Johnson & Johnson, publicația VOX îl compară cu vaccinurile antigripale.

Acestea nu previn îmbolnăvirea în sine, dar diminuează agresivitatea simptomelor și reduc riscul de deces pentru cei vulnerabili. Un vaccin împotriva SARS-CoV-2 care acționează în același mod - reducând șansele celor la risc de a deceda sau chiar de a avea nevoie de spitalizare în urma infectării - e suficient pentru a reveni la normalitate și a pune capăt pandemiei.

Și reușesc să facă asta toate vaccinurile care sunt disponibile în prezent, inclusiv serurile care nu s-au bucurat de reacția entuziastă a publicului primită de Pfizer și Moderna.

Niciun voluntar care a primit două doze de vaccin în studiile clinice ale celor de la Moderna și Pfizer nu a avut nevoie de spitalizare și niciunul nu a murit din cauză de COVID-19. Și același lucru este valabil și pentru voluntarii din studiile făcute de cei de la Johnson & Johnson, Oxford/AstraZeneca și Novavax.

Fiecare din aceste seruri a demonstrat că poate oferi o protecție ridicată împotriva dezvoltării unor forme severe de COVID-19.<br>

Și de ce nimeni nu vorbește despre asta?

„Eficiența” calculată în urma studiilor clinice a devenit metoda prin care opinia publică stabilește succesul sau eșecul unui vaccin. Dar lucrurile nu sunt atât de simple, notează autorii articolului din VOX.

Vaccinurile dezvoltate în lupta cu SARS-CoV-2 îi protejează pe cei imunizați în trei moduri diferite.

1. Scad drastic posibilitatea ca persoana vaccinată să se infecteze. Asta înseamnă, de fapt, eficiență. Și tocmai această capacitate de a reduce probabilitatea de a contracta virusul a defilat pe primele pagini ale publicațiilor din întreaga lume, atunci când rezultatele studiilor clinice, anunțate în toamna anului trecut, au arătat o eficiență de peste 90% pentru Pfizer și Moderna.

Dar alegerea presei de a se concentra exclusiv pe eficiență a ignorat faptul că există alte două metode prin care vaccinurile îi protejează pe indivizii imunizați.

2. A doua protecție constă în faptul că persoanele vaccinate sunt, de regulă, mai puțin probabile să transmită mai departe boala. Ultimele cercetări arată că în același mod funcționează și serurile dezvoltate de către Pfizer și Moderna.

Însă capacitatea de a scurtcircuita lanțul de transmitere e imperfectă. Și se recomandă ca persoanele vaccinate să poarte în continuare mască.

3. A treia metodă de protecție asigurată de vaccin constă în faptul că persoanele imunizate, care ajung totuși să se infecteze, vor prezenta doar simptome ușoare. Prin urmare nu vor avea nevoie de spitalizare și nici nu vor risca să-și piardă viața. Tocmai această ultimă barieră de protecție oferită de vaccinuri a fost, în mare parte, trecută cu vederea.

Toate vaccinurile sunt, de fapt, la fel de eficiente

Problema este că obsesia vizavi de „eficiența” vaccinurilor, determinată de capacitatea lor de a preveni complet o infectare ulterioară, a dus la sedimentarea impresiei opiniei publice că anumite seruri sunt inferioare celor dezvoltate de Pfizer și Moderna.

Și evident că acest lucru ar fi de înțeles, dacă un ser ar avea 95% eficiență în prevenirea cazurilor de îmbolnăvire, spitalizărilor și deceselor. În vreme ce un altul ar face același lucru în proporție de 60%. Doar că asta nu se întâmplă.

Toate vaccinurile dezvoltate până în prezent sunt la fel de eficiente în ceea ce privește prevenirea unor forme medii și severe de COVID-19.

Cum a ajuns obsesia pentru eficiență să determine retragerea unui vaccin

Percepția publică vizavi de diferitele vaccinuri accesibile în prezent influențează politicile publice ale unor state. Africa de Sud a retras din campania națională de vaccinare dozele de AstraZeneca.

Decizia a venit după ce un studiu local a arătat că serul are o eficiență extrem de scăzută - aproape de zero - în cazul noii variante a virusului care a devenit dominantă în țara africană.

Însă presa a uitat să spună că nicio persoană inclusă în acel studiu nu a dezvoltat simptome medii sau severe și nici nu a avut nevoie de spitalizare în urma infectării cu noul coronavirus - același lucru se poate spune și despre cei din grupul de control.

Retragerea din campania de vaccinare sud-africană a dozelor AstraZeneca s-a dovedit să fie o lovitură de imagine imensă pentru compania din Marea Britanie.

Evident că este posibil ca vaccinul celor de la AstraZeneca să fie mai puțin eficient în prevenirea spitalizărilor și deceselor provocate de varianta sud-africană a virusului SARS-CoV-2. Doar că acest lucru nu poate să fie determinat pe baza studiului invocat de autoritățile din Pretoria.

În schimb, țările care s-au bazat pe capacitatea vaccinului de a preveni spitalizările și decesele au ales o cale diferită față de cea luată de Africa de Sud.<br>

„Cred că este important ca oamenii să înțeleagă că toate aceste vaccinuri, din ce știm noi, sunt eficiente în a asigura un grad ridicat de protecție împotriva dezvoltării unor simptome grave și a decesului. Ăsta este cel mai important lucru”, a punctat premierul Marii Britanii, Boris Johnson, după ce a fost atacat pentru că a ales să continue imunizarea populației cu vaccinul dezvoltat de Oxford/AstraZeneca.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
ALTE ȘTIRI
Protestul oierilor, confiscat de oamenii lui Călin Georgescu
17:49
Încă șapte persoane implicate în violenţele de la protestul oierilor au fost reţinute, după percheziții în București și 15 județe
Judecătorul Vlad Andriescu, de la Secția I Penală a Tribunalului București, este magistratul care a dispus plasarea sub control judiciar a lui Călin Georgescu. Sursă Libertatea
17:33
Cine este judecătorul care l-a plasat pe Călin Georgescu sub control judiciar. Vlad Andriescu a avut pe masă și dosarul lui Dan Dungaciu
MONDEN
Mădălina Bereș și Ștefan Berariu s-au căsătorit religios  Foto: Doru Hobjila
17:40
Canotorii Mădălina Bereș și Ștefan Berariu s-au căsătorit religios
Georgiana Lobonț | Foto: Instagram
InterviuExclusiv
17:27
Ce face Georgiana Lobonț în luna decembrie. Rugăminte mare pentru fani: „Mi-ar plăcea enorm”
POLITIC
Siegfried Mureșan, luni, 14 septembrie, în Parlamentul European de la Strasbourg. Foto: Cristian Otopeanu / Libertatea
17:23
Ce a spus premierul desemnat Siegfried Mureșan în şedința PNL ținută la Parlament cu 9 zile înaintea votului de învestitură
 Colaj : Mirabela Gradinaru la New York, cu ocazia adunării ONU 21-septembrie-2026, participă la un eveniment organizat de fundașia Melaniei Trump, este îmbrăctă într-un cosutm de culoare bej
09:30
Mirabela Grădinaru, invitată la un dejun oferit de Melania Trump. Partenera președintelui României are program separat
Ultimele știri
19:21
STB schimbă numele stațiilor „Piața Timpuri Noi” în „Universitatea Titu Maiorescu”. Ce linii sunt afectate
19:18
Turist român, împușcat în timpul unui jaf armat în capitala Ecuadorului. Bărbatul s-a opus atacatorului
Reportaj
19:07
Nadia Comăneci și Ciprian Marica, făuritori de destine într-un proiect care-și propune să descopere campioni. Ce semnificație au „ochii care visează” și cum poți sfida frigul doar ca să mai atingi mingea. Reportaj printre staruri
18:40
O mamă de 39 de ani a fost împușcată mortal de un vânător care a crezut că țintea o căprioară, în SUA
TRENDING
15:29
Călin Georgescu a scăpat de arestul preventiv în dosarul în care a fost acuzat de DIICOT de înșelăciune. Tribunalul București a decis control judiciar - Surse
Analiză
13:00
Doru Giugula, fost ofițer USLA, consilier general al PSD la PMB timp de 16 ani și candidat la parlamentare, declarat „lucrător” al Securității comuniste
07:49
Prognoză pentru iarna 2026-2027 în Europa. Harta ninsorilor a fost actualizată de meteorologi
08:49
Șoferii primesc reduceri de 15% la RCA de la Asirom, dar cu o condiție
Un alergător pasionat a fost nevoit să inhaleze un nor dens de fum de eșapament în timp ce aștepta să traverseze strada. Sursă foto Shutterstock
18:26
Cât de periculos este să faci sport în aer poluat. Ce spun cercetările
Taxa pod Fetesti Cernavoda
18:22
De la 1 octombrie, românii care călătoresc spre litoral nu vor mai fi nevoiți să achite taxa de pod de la Fetești. Cu ce va fi înlocuită
Una dintre plajele din Ksamil, în timpul toamnei când nu mai este aglomerată de turiști
18:01
Organizația Mondială a Turismului a desemnat destinația cu cea mai rapidă creștere în popularitate din 2026. Ce poți vizita în „Maldivele Europei”
Un mesaj vechi de aproape 50 de ani, găsit într-o sticlă în Deșertul Vestic al Egiptului, a dezvăluit o legătură surprinzătoare cu Malta.Sursă foto Shutterstock
17:20
În 1977, un bărbat a lăsat mesaj într-o sticlă. 50 de ani mai târziu, un beduin l-a găsit în mijlocul deșertului
Tineri pe trotinet[
17:13
Generația pe trotinete electrice, în pericol. Sute de copii ajung la Urgențe: ,,Eu le-aș interzice mâine! Nu au ce căuta pe drumurile publice”
De ce se face floare albă în borcanul cu murături
20 sept.
De ce se face floare albă la murături și cum o previi. Greșeala frecventă din borcan
Cât hrean se pune la murături și de ce nu trebuie să lipsească din borcan. Sursă foto: Shutterstock
4 sept.
Cât hrean se pune la murături și de ce nu trebuie să lipsească din borcan
Cum pastrezi merele peste iarnă
17 sept.
Cum păstrezi corect merele peste iarnă, ca să reziste până în primăvară
Cum îți dai seama când zacusca este fiartă suficient. Sursă foto: Shutterstock
3 sept.
Cum îți dai seama că zacusca este suficient de fiartă. Semnul pe care îl știau bunicile
Am vizitat Muzeul Căilor Ferate Române din București
Reportaj
16:00
Comoara ascunsă a Bucureștiului: locomotive de 150 de ani și povești care au schimbat România
Horia Chiș
Exclusiv
16:00
De ce a fost condamnat la 6 ani și șase luni de detenție directorul de închisoare care se lăuda că are „o reputație impecabilă, poate cea mai nepătată din tot sistemul”
Fostul procuror-șef al DIICOT Ialomița a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la închisoare cu amânare și 80.000 de lei amendă penală pentru fals. Foto: Profimedia
15:40
Un fost şef DIICOT Ialomiţa, amendat cu 80.000 de lei și condamnat la un an de închisoare: Ce a făcut Alexandru Mihailiuc
Femeie încălzindu-și mâna lângă radiator interior, closeup
15:08
Termoenergetica începe probele la căldură de la 1 octombrie. Când se pornește căldura în București
Călin Georgescu a ieșit încătușat din sediul DIICOT, după ce a fost reținut 24 de ore. Foto: Dumitru Angelescu / Libertatea
09:30
„Martirul” Georgescu și aritmetica anticipatelor: cât valorează cătușele la urne?
Nicușor Dan este președintele României din mai 2025. Foto: Hepta
07:00
Apocaleapșa după Nicușor
fulgere-furtuna-stalpi-energie-electrica
Analiză
18 sept.
De ce energia nucleară este, pe termen lung, mai ieftină decât regenerabilele intermitente?
Felix Stroe (PSD), Alin Chirilă (PSD) și Alexandru Muraru (PNL)
18 sept.
SIE are nevoie de un inspector general precum CIA, nu de atribuții polițienești precum FSB