Autoritățile americane analizează mii de pagini de documente necesare pentru autorizarea de urgență a vaccinului COVID produs de Johnson & Johnson. Și sunt șanse ca, până la sfârșitul lunii februarie, serul dezvoltat de gigantul farmaceutic să fie folosit în campania de vaccinare din Statele Unite.
Compania susține că poate să producă și să livreze până la 100 de milioane de doze în prima jumătate a anului 2021. Și România ar putea primi în aprilie primele doze de vaccin de la J&J.
Acest anunț nu a stârnit însă același entuziasm în spațiul public ca publicarea rezultatelor finale ale studiilor clinice întreprinse de cei de la Pfizer sau Moderna.
Asta și pentru că eficiența demonstrată în studiile clinice – adică capacitatea serului Johnson & Johnson de a preveni complet apariția infecțiilor cu coronavirus – este de doar 66%. Un procent care nu pare deloc impresionant în comparație cu eficiența de 95% a vaccinului dezvoltat de Pfizer-BioNTech și de 94,1% pentru serul Moderna.
Potrivit unor documente transmise miercuri de Administrația Americană pentru siguranța Alimentelor și Medicamentelor (FDA), împotriva formelor grave de Covid, vaccinul de la J&J are o eficiență de 85,9% în Statele Unite, de 81,7% în Africa de Sud și de 87,6% în Brazilia.
Forme ușoare de COVID
Dar lipsa entuziasmului public, scriu jurnaliștii VOX, poate fi pusă și pe seama unei percepții eronate despre cum ar trebui să funcționeze vaccinurile, alimentată inclusiv de cifrele impresionante cu care au ieșit în față cei de la Pfizer și Moderna, ale căror seruri au fost primele autorizate atât în SUA, cât și-n Marea Britanie și Uniunea Europeană.
Deși o eficiență de 66% nu pare deloc mare, rezultatele studiilor clinice ale celor de la Johnson & Johnson sunt cu adevărat încurajatoare. Doar că dintr-un alt unghi decât cel pe care s-a axat mass-media până acum.
Astfel, rezultatele arată că serul s-a dovedit eficient în ceea ce privește diminuarea agresivității infecției în cei care, după imunizare, au contractat COVID-19.
Practic, persoanele imunizate care iau totuși virusul dezvoltă simptome ușoare. Și, de regulă, nu au nevoie nici măcar de spitalizare. Pe acest front, serul celor de la Johnson & Johnson funcționează la fel de bine ca vaccinurile Pfizer și Moderna.
Vaccinurile anti-COVID, comparate cu cele împotriva gripei
Pentru a înțelege mai bine modul în care funcționează serul celor de la Johnson & Johnson, publicația VOX îl compară cu vaccinurile antigripale.
Acestea nu previn îmbolnăvirea în sine, dar diminuează agresivitatea simptomelor și reduc riscul de deces pentru cei vulnerabili. Un vaccin împotriva SARS-CoV-2 care acționează în același mod – reducând șansele celor la risc de a deceda sau chiar de a avea nevoie de spitalizare în urma infectării – e suficient pentru a reveni la normalitate și a pune capăt pandemiei.
Și reușesc să facă asta toate vaccinurile care sunt disponibile în prezent, inclusiv serurile care nu s-au bucurat de reacția entuziastă a publicului primită de Pfizer și Moderna.
Niciun voluntar care a primit două doze de vaccin în studiile clinice ale celor de la Moderna și Pfizer nu a avut nevoie de spitalizare și niciunul nu a murit din cauză de COVID-19. Și același lucru este valabil și pentru voluntarii din studiile făcute de cei de la Johnson & Johnson, Oxford/AstraZeneca și Novavax.
Fiecare din aceste seruri a demonstrat că poate oferi o protecție ridicată împotriva dezvoltării unor forme severe de COVID-19.
Și de ce nimeni nu vorbește despre asta?
„Eficiența” calculată în urma studiilor clinice a devenit metoda prin care opinia publică stabilește succesul sau eșecul unui vaccin. Dar lucrurile nu sunt atât de simple, notează autorii articolului din VOX.
Vaccinurile dezvoltate în lupta cu SARS-CoV-2 îi protejează pe cei imunizați în trei moduri diferite.
1. Scad drastic posibilitatea ca persoana vaccinată să se infecteze. Asta înseamnă, de fapt, eficiență. Și tocmai această capacitate de a reduce probabilitatea de a contracta virusul a defilat pe primele pagini ale publicațiilor din întreaga lume, atunci când rezultatele studiilor clinice, anunțate în toamna anului trecut, au arătat o eficiență de peste 90% pentru Pfizer și Moderna.
Dar alegerea presei de a se concentra exclusiv pe eficiență a ignorat faptul că există alte două metode prin care vaccinurile îi protejează pe indivizii imunizați.
2. A doua protecție constă în faptul că persoanele vaccinate sunt, de regulă, mai puțin probabile să transmită mai departe boala. Ultimele cercetări arată că în același mod funcționează și serurile dezvoltate de către Pfizer și Moderna.
Însă capacitatea de a scurtcircuita lanțul de transmitere e imperfectă. Și se recomandă ca persoanele vaccinate să poarte în continuare mască.
3. A treia metodă de protecție asigurată de vaccin constă în faptul că persoanele imunizate, care ajung totuși să se infecteze, vor prezenta doar simptome ușoare. Prin urmare nu vor avea nevoie de spitalizare și nici nu vor risca să-și piardă viața. Tocmai această ultimă barieră de protecție oferită de vaccinuri a fost, în mare parte, trecută cu vederea.
Toate vaccinurile sunt, de fapt, la fel de eficiente
Problema este că obsesia vizavi de „eficiența” vaccinurilor, determinată de capacitatea lor de a preveni complet o infectare ulterioară, a dus la sedimentarea impresiei opiniei publice că anumite seruri sunt inferioare celor dezvoltate de Pfizer și Moderna.
Și evident că acest lucru ar fi de înțeles, dacă un ser ar avea 95% eficiență în prevenirea cazurilor de îmbolnăvire, spitalizărilor și deceselor. În vreme ce un altul ar face același lucru în proporție de 60%. Doar că asta nu se întâmplă.
Toate vaccinurile dezvoltate până în prezent sunt la fel de eficiente în ceea ce privește prevenirea unor forme medii și severe de COVID-19.
Cum a ajuns obsesia pentru eficiență să determine retragerea unui vaccin
Percepția publică vizavi de diferitele vaccinuri accesibile în prezent influențează politicile publice ale unor state. Africa de Sud a retras din campania națională de vaccinare dozele de AstraZeneca.
Decizia a venit după ce un studiu local a arătat că serul are o eficiență extrem de scăzută – aproape de zero – în cazul noii variante a virusului care a devenit dominantă în țara africană.
Însă presa a uitat să spună că nicio persoană inclusă în acel studiu nu a dezvoltat simptome medii sau severe și nici nu a avut nevoie de spitalizare în urma infectării cu noul coronavirus – același lucru se poate spune și despre cei din grupul de control.
Retragerea din campania de vaccinare sud-africană a dozelor AstraZeneca s-a dovedit să fie o lovitură de imagine imensă pentru compania din Marea Britanie.
Evident că este posibil ca vaccinul celor de la AstraZeneca să fie mai puțin eficient în prevenirea spitalizărilor și deceselor provocate de varianta sud-africană a virusului SARS-CoV-2. Doar că acest lucru nu poate să fie determinat pe baza studiului invocat de autoritățile din Pretoria.
În schimb, țările care s-au bazat pe capacitatea vaccinului de a preveni spitalizările și decesele au ales o cale diferită față de cea luată de Africa de Sud.
„Cred că este important ca oamenii să înțeleagă că toate aceste vaccinuri, din ce știm noi, sunt eficiente în a asigura un grad ridicat de protecție împotriva dezvoltării unor simptome grave și a decesului. Ăsta este cel mai important lucru”, a punctat premierul Marii Britanii, Boris Johnson, după ce a fost atacat pentru că a ales să continue imunizarea populației cu vaccinul dezvoltat de Oxford/AstraZeneca.