China a ordonat închiderea tuturor școlilor la sfârșitul lunii ianuarie, deoarece infecțiile cu coronavirus au început să se răspândească rapid. Autoritățile n-au obligat școlile să susțină cursuri online în regim intermediar, ci doar au încurajat această practică.
Totodată, s-au creat emisiuni TV cu lecții, aprobate de stat, de matematică, limba maternă, engleză, artă și chiar educație fizică.
Mesajul autorităților chineze a fost: “Opriți cursurile, dar nu încetați să învățați.
The New York Times:
Copiii care au rămas fără telefon
BEIJING – La fel ca sute de milioane de alți copii din întreaga lume, Liu Chenxinhao și Liu Chenxinyuan s-au obișnuit să lucreze în clasă online. După ce școala s-a închis din cauza epidemiei de coronavirus, frații și-au primit temele printr-o aplicație pentru smartphone.
Însă școlarizarea copiilor s-a oprit. Tatăl lor, constructor, a trebuit să se întoarcă la muncă într-o provincie vecină din China. Și-a luat telefonul cu el. Acum, singurul dispozitiv pe care băieții pot urmări lecțiile video de la școală se află la 300 km.
“Bineînțeles că va avea un efect asupra educației lor”, a spus tatăl lor, Liu Ji, 34 de ani. “Dar nu pot face nimic în acest sens”, a explicat părintele pentru reporterul The New York Times.
În ciuda progreselor economice ale Chinei din ultimele decenii, elementele de bază ale vieții digitale, precum smartphone-urile sau o rețea de internet de calitate, nu sunt accesibile pentru segmente mari din populație, mai notează jurnalistul Raymond Zhong, în The New York Times.
Din cauză că virusul a transformat comoditățile online în necesități zilnice, acești oameni, cei mai mulți din zonele rurale ale Chinei, au fost deconectați de la viețile lor obișnuite, inclusiv de la accesul la educație.
Cei care nu-și permit
Impactul diferit al epidemiei asupra cetățenilor bogați și săraci este o realitate pe care o mare parte din restul lumii începe să o confrunte rapid. Peste 770 de milioane de elevi din întreaga lume sunt acum afectați de închiderea școlilor și universităților, potrivit Organizației Națiunilor Unite.
În China, mulți părinți nu-și permit să-și cumpere dispozitive pentru ei și copiii lor, chiar dacă în China sunt fabricate printre cele multe telefoane ieftine și performante, din lume.
Întreaga țară este acoperită de un serviciu de internet 4G, dar semnalul este slab în unele zone din mediul rural. Iar serviciul de internet prin fibra optică poate fi scump în afara marilor orașe.
În 2018, între 56 de milioane și 80 de milioane de oameni din China au raportat fie lipsa unei conexiuni la internet, fie lipsa unui dispozitiv web activat, conform statisticilor guvernamentale. Alți 480 de milioane de persoane au spus că n-au intrat online din alte motive – de exemplu, pentru că nu știau cum.
Unii elevi au mers ore întregi și au suportat frigul pentru a asculta cursuri online pe vârfuri de munte, singurele locuri în care telefoanele lor au un semnal decent, potrivit presei chineze. De exemplu, două fetițe din provincia Hubei au amenajat un spațiu de învățare pe marginea unui deal, mai notează The New York Times.
Copiii, cei mai vulnerabili din China
Pentru copiii milioanelor de muncitori migranți, care lucrează departe de casă în domeniul curățeniei sau alimentar, o altă problemă este că sunt nesupravegheați.
Acești “copii rămași în urmă”, cum sunt numiți în China, sunt crescuți mai ales de bunicii lor, care sunt adesea analfabeți și nu-i pot ajuta cu temele, chiar și când nu sunt trimise prin aplicațiile pentru smartphone.
Li Xingpeng predă la o școală generală dintr-un sat din provincia nord-vestică Gansu. Cu telefonul montat pe un suport de plastic și camera foto îndreptată spre un notebook, Li susține cursuri prin intermediul chaturilor video de grup de pe DingTalk, o aplicație de mesagerie deținută de gigantul comerțului electronic Alibaba. Experiența lui nu a fost ușoară.
Elevii pierduți în ceața de pixeli
Profesorul Li știe că unii dintre elevii săi folosesc telefoane atât de slabe, încât chaturile video sunt o ceață de pixeli. Dar, crede acesta, mai grav este că multor părinți nu le pasă de școlarizarea copiilor. Acest lucru este valabil atât pentru familiile sărace, cât și pentru unele dintre familiile cu o situație materială mai bună.
Unii părinți, spune profesorul, sunt chiar enervați de faptul că ai lor copii își folosesc telefoanele pentru a se alătura cursurilor online. De ce? Pentru că ei – părinții – nu pot petrece atât de mult timp pe Douyin, versiunea chineză a TikTok (o rețea de socializare -n.r.).
Recent, Li s-a îngrijorat când unul dintre cei cinci elevi ai săi care participă la lecțiile online, un băiat pe nume Xie Dong, nu s-a înscris la cursuri două zile la rând.
Profesorul a sunat-o mai întâi pe bunica lui Dong pentru a-l întreba unde se află, dar n-a răspuns. Mama băiatului lucrează în Xian, un oraș la 290 km spre est.
În cele din urmă, Li a aflat, prin intermediul unui vecin, că Dong s-a supărat pentru că n-a reușit să descarce aplicația cerută de profesor pe smartphone-ul familiei sale, de 100 de dolari, și a renunțat.
Dintre toți elevii săi, Dong îl îngrijorează cel mai mult.
“Dacă nu se descurcă mai bine la școală și nu are pe nimeni care să-l supravegheze, gândește-te doar la cât de rele ar putea ajunge în viitor”, încheie dascălul.