Printre participanții la dezbaterea cu tema „Repercusiunile pandemiei asupra sănătății mintale a copiilor”, organizată de Salvați Copiii, s-au numărat Radu Szekely, secretar de stat în Ministerul Educației; medicul Alexandru Rafila și Carmen Truțescu, specialistă în psihiatrie pediatrică. Aceștia au discutat despre cum pot să le vorbească profesorii despre vaccinare elevilor, precum și despre sănătatea psiho-emoțională a copiilor.
- „Cum obțin copiii informații despre vaccin ne preocupă. Momentan nu există în România programe de informare în masă adaptate pentru vârsta lor ”, a precizat Radu Szekely.
- „Ar trebui să le preluăm din alte sisteme unde s-au folosit deja ori să fie create de noi”, a mai adăugat secretarul de stat de la Ministerul Educației.
La rândul său, Oana Moraru, consultant în educație și fondatoarea unei școli private din București, a amintit că online se găsesc documentare și animații pentru copii, pe care le-au folosit inclusiv învățătoarele și profesorii din instituția pe care o coordonează. „Cu observația psihologică că nu ai voie până la 9-10 ani să pui accent pe riscuri și pe pierderea vieții. Lumea încă trebuie prezentată copiilor ca pe un loc magic și sigur în care noi, adulții, avem soluții”, a subliniat ea.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_5875d16a2c82ade3ab2e6225631ccd6b.jpg)
Legat de subiectul vaccinării, a mai spus că a ținut personal lecții pe această temă, deși în clasă erau copii cu părinți antivaccin. „Am făcut-o fără să pară că predic vreo religie, ci cu detașarea omului care are informații”.
55% dintre elevi se simt în siguranță în școală
Silviu Morcan, președintele Consiliului Național al Elevilor, a prezentat rezultatele anchetei pe care a realizat-o împreună cu Salvați Copiii în octombrie, pe un număr de 21.581 de elevi. 2.080 dintre aceștia sunt în gimnaziu, restul la liceu.
În ciuda acestui procent mic, la o altă întrebare răspunsul a fost încurajator: 86% dintre ei au primit suficiente informații despre cum să se protejeze de COVID-19 și le-au și înțeles.
Cât despre sentimentul de siguranță în școală – importantă pentru sănătatea lor psiho-emoțională – 55% au selectat scorurile cele mai ridicate, și anume 4 și 5.
A participat la dezbaterea online și medicul Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, care a abordat subiectul deschiderii școlilor „Acea țintă legată de imunitatea de grup de 70% nu prea mai este în vigoare, discutăm de o tulpină mult mai transmisibilă decât cea inițială, sunt necesare niveluri mai mari de vaccinare pentru a reduce substanțial transmiterea”, a afirmat acesta.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c62efd9052f0dfdfbabab9a3d4ec7a9f.jpg)
„Experții Organizației Mondiale a Sănătății care au fost în România au reiterat că trebuie să ținem cât mai mult posibil școlile deschise, să ținem cont de contextul local, să aerisim clasele”.
Psihiatru: „Suntem o societate care tinde să reprime emoțiile”
Carmen Truțescu, specialistă în psihiatrie pediatrică la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului din București, a explicat că anxietatea la copii și adolescenți ar trebui privită și dincolo de contextul pandemic, care doar o scoate la suprafață, având în vedere tensiunile din această perioadă.
„Anxietatea e în primul rând un aspect structural”, a spus medicul. „Copiii s-au născut așa și părinții lor sunt mai mult sau mai puțin anxioși. E o realitate pe care copilul o cunoaște de acasă”.
De aceea, consideră psihiatra, e important pentru sănătatea mintală a copiilor ca aceștia să învețe să-și recunoască emoțiile. Iar dacă acasă învață că nu trebuie să se emoționeze în anumite situații, când cresc, le e greu să își gestioneze trăirile. „Suntem o societate care tinde să reprime emoțiile și copiii nu au ocazia să și le exprime”, a amintit aceasta. Prin urmare, până să ajungă profesorii și învățătorii să identifice semnele anxietății în cazul copiilor, și părinții joacă un rol semnificativ.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_2e667bc58e85c2fadba426f6b21b0786.jpg)

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_edfd4e570148ec4d98f5f5c269d8a276.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_1361ab9b167672c8b0b17525da79b641.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_ad198f7a01e3249086bd43f0a4273909.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_e52682669d522607d86784208b893fe8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_238192d9f3c246043486dd73bfa93b86.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_c2e94e0d7589b016496d4c4ed46598d1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_d7ac11480a05000f858f9edb20f100dd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_e150f563db80706f8516db5b71837a08.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.