Acestă împărţire a ţării în regiuni şi dispariţia actualelor judeţe este o condiţie impusă pentru suma de 10 miliarde de euro, pe care România ar primi-o de la Comisia Europeană în perioada 2013-2014 pentru lucrările de infrastructură, reţele de canalizare şi drumuri judeţene.

Totuşi, până atunci, există două proiecte de lege, iar forma lor definitivă va fi hotărâtă săptămâna viitoare. Primul merge pe adoptarea modelului polonez de voievodate, structuri gigant care să înglobeze câte 3-4 milioane de locuitori şi a căror autoritate să fie exercitată direct asupra comunelor, oraşelor şi municipiilor.
Cea de-a doua variantă presupune păstrarea judeţelor actuale, dar diminuat numărul lor, rămânând doar 8 din cele 42 câte sunt acum, conduse de prefecturi
Aceste moficări administrative ar antrena o serie de schimbări şi în legile ţării, însoţite, probabil, de mari nemulţumiri în rândul partidelor politice, mai ales că decizia de a înfiinţa superjudeţe pe locul actualelor structuri ar fi dăunătoare atât opoziţiei, cât şi celor aflaţi la putere, se întîmplă în cu un an înainte de începerea campaniei electorale.
„E foarte necesar să ne mişcăm repede, astfel încât alegerile locale din 2012 să aibă loc pe noua organizare administrativ-teritorială. Aceasta însemnă că trebuie să avem legislaţia încheiată în toamnă, astfel încât Legea alegerilor locale să se plieze pe noua structură administrativ-teritorială”, a declarat deputatul PDL Sulfina Barbu, preşedinta Comisiei de administraţie publică, potrivit Realitatea.net.
(Sursa foto: Realitatea.net)

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.