Europa își pregătește cetățenii pentru război: ghiduri de supraviețuire, strângerea de provizii și exerciții de evacuare în masă

Autoritățile unor țări europene au oferit îndrumări serioase în ultimele luni, imaginând garaje și stații de metrou transformate în buncăre și promovând reziliența psihologică.

Europenii trebuie să fie mai pregătiți în cazul unui atac din partea Rusiei

Mesajul general: este nevoie de o schimbare în mentalitatea populației pentru a deveni mai pregătită în cazul unui atac armat din partea unui actor statal ostil. „Este timpul să trecem la o mentalitate de război”, după cum a îndemnat secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Liderii europeni sunt îngrijorați că dictatorul rus Vladimir Putin ar putea provoca direct NATO dacă ar obține un acord de pace favorabil regimului său în Ucraina. Aceste îngrijorări sunt alimentate și de poziția adoptată de Statele Unite sub administrația președintelui Donald Trump, care intenționează să retragă o parte din trupele americane staționate în Europa, după ce a spus la un moment dat că nu-și va apăra aliații care nu investesc suficient în propria apărare.

Rămân, totuși, întrebări cu privire la cât de eficiente ar fi cu adevărat aceste planuri de urgență și dacă oamenii le iau în serios.

Comisia Europeană a elaborat un ghid de supraviețuire

Recomandări

Omisiuni și inexactități în declarațiile de avere ale unei angajate APIA și ale soțului ei, un lider local AUR. Politicianul a trecut greșit de 13 ori prenumele nevestei sale

Comisia Europeană își îndeamnă cetățenii să depoziteze alimente și alte provizii esențiale pentru a rezista măcar 72 de ore în caz de criză. Europa este obligată să promoveze o cultură a „pregătirii” și a „rezilienței”.

Acest ghid de supraviețuire urmează altora elaborate și difuzate la nivel național, cum ar fi în Germania și Suedia.

În iunie anul trecut, Germania și-a actualizat directiva-cadru de apărare generală, care conține instrucțiuni cu privire la ce trebuie de făcut în cazul izbucnirii unui conflict armat în Europa. Documentul prevede transformarea completă a vieții de zi cu zi a cetățenilor germani în caz de război.

Suedia a elaborat de asemenea un ghid de supraviețuire intitulat „Dacă vine criza sau războiul”. Actualizat după șase ani, acest ghid a fost distribuit suedezilor în noiembrie anul trecut.

Recomandările primite de suedezi

Suedezii sunt instruiți cum să procedeze în cazul unor avertismente de atac. „Intrați în casă, închideți toate ferestrele și ușile și, dacă este posibil, opriți ventilația. Ascultați radiodifuzorul public Sveriges Radio, canalul P4, pentru mai multe informații”, este una dintre recomandări.

Ghidul oferă sfaturi despre locuri de adăpostire în timpul unui raid aerian, fiind menționate îndeosebi pivnițele, garajele și stațiile de metrou. Celor aflați în aer liber li se recomandă să se culce la pământ și să se adpostească într-o „groapă sau într-un șanț”.

Recomandări

Misterioasa clădire construită de SRI, pe malul Lacului Străulești din Capitală, cu muncitori asiatici. „E o construcție specială. Uitați-vă ce gard mare e aici!”

Mai mult decât atât, ghidul le transmite suedeziilor cum să procedeze în caz de atac nuclear, să se evacueze, să oprească sângerările, să facă față anxietății și să le vorbească copiilor despre criză sau război.

Exemplul finlandez

Pentru Finlanda – care împarte o graniță de 1.340 de kilometri cu Rusia, cea mai lungă dintre toate statele membre NATO -, apărarea suveranității face parte de mult timp din mentalitatea țării. Finlandezii sunt în alertă de zeci de ani din cauza riscului unui atac din partea Rusiei. Încă din anii 1950, construcțiile de adăposturi antibombă sub blocuri și clădiri de birouri sunt obligatorii pentru ei.

Țara nordică, care a aderat la NATO în 2023, după decenii de nealiniere, și-a accelerat pregătirea de la declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, pe 24 februarie 2022.

În urmă cu doi ani, pe fondul agresiunii militare ruse din Ucraina, Guvernul finlandez a făcut un bilanț al adăposturilor de urgență disponibile și a constatat că ar fi 50.500 în total, suficiente pentru a adăposti 4,8 milioane de oameni într-o țară cu o populație de 5,6 milioane de locuitori.

Ministerul finlandez de Interne a emis între timp noi îndrumări de criză, și anume despre cum să se pregătească oamenii în cazuri precum întreruperi îndelungate de curent, apă, telecomunicații etc.

Recomandări

Susţinătorii lui Nicuşor şi „ceilalţi”: taximetristul, chelneriţa şi TIR-istul

Experții atrag atenția că sfaturile trebuie luate în serios

În timp ce țările europene își actualizează măsurile și sfaturile de protecție civilă, nu există nicio garanție că oamenii le vor băga în seamă.

Claudia Major, expertă în securitate transatlantică la German Marshall Fund, a declarat pentru CNN că ghidurile de supraviețuire trebuie luate în serios. Major a subliniat că există o necesitate de a fi pregătit nu doar pentru o amenințare militară directă din partea Rusiei, ci și pentru operațiuni hibride din așa-numita „zonă gri”.

Cu toate acestea, adaugă ea, există o „linie fină” în tot acest proces. Trebuie „să creștem pregătirea fără a intra în alarmism. Vrem ca oamenii să fie conștienți, nu vrem să fie speriați”, subliniază Major.

Amenințarea rusă, percepută diferit la nivel european

Pentru unele țări, în special pentru cele din proximitatea Rusiei, amenințarea este mai tangibilă. Pentru alții, în schimb, este mai greu de înțeles.

Conștientizarea amenințării ruse face parte din ADN-ul Finlandei sau al țărilor baltice. Dacă Finlanda a pierdut teritorii în fața Uniunii Sovietice în timpul Războiului de Iarnă (30 noiembrie 1939 – 12 martie 1940), statele baltice au fost ocupate de Moscova din 1940 până în 1991.

„Amenințarea existențială, teama (…) de a dispărea de pe hartă, este foarte reală în statele baltice. Și ei se întreabă de ce alte țări nu o înțeleg”, precizează Claudia Major.

„Pe toată durata Războiului Rece, finlandezii au luat apărarea în serios. De ce mergem acum cu toții în Finlanda și ne uităm la sistemul lor de buncăre, stocurile de medicamente și sistemul de rezervă? Ei au învățat din istorie; nimeni nu ne va ajuta. Trebuie să o facem singuri”, remarcă experta de la German Marshall Fund.

Necesitatea unei atenții sporite la amenințările din „zona gri”

În opinia Claudiei Major, Portugalia, Italia și Regatul Unit fac parte din țările în care amenințarea rusă este mai puțin prezentă în conștiința națională.

Dacă Italia este mai preocupată de amenințările teroriste și instabilitatea din partea statelor fragile din apropierea graniței sale de sud, Marea Britanie, o națiune insulară, a fost invadată ultima dată de o putere străină în 1066. „Întrebarea este cum schimbi ADN-ul unei țări“ că pericolul există cu adevărat, notează Major.

Potrivit expertei, o atenție sporită trebuie acordată și amenințărilor specifice operațiunilor din „zona gri”, adică la limita dintre război și pace. „Avem tendința de a privi spre acțiunile militare, dar suntem teribil de vulnerabili în zona gri. Așa că trebuie să ne gândim la descurajare, apărare și reziliență. Și acest lucru implică în special o mai mare pregătire a societății”, conchide Claudia Major.

Urmărește-ne pe Google News