De Daniel Ionașcu,

”Libertatea” vă prezintă care sunt argumentele pro și contra acestei idei, dar și ce spun consultanții fiscali în această privință.

BOR, cel mai mare deținător de active din țară

Potrivit unui studiu realizat anul trecut de către Petrișor Peiu, doctor al Politehnicii din București și fost vicepreședinte al Agenției pentru Investiții Străine, Biserica Ortodoxă Română este cea mai bogată organizație din țara noastră, după stat. Mai exact, dacă statul are active în valoare de 60 de miliarde de dolari, BOR ar avea active în valoare de 9-10 miliarde de dolari, mai mult chiar decât Petrom. Valoarea a tot crescut în ultimii 15 ani, pe măsură ce aceasta a renovat majoritatea lăcașelor de cult. Peiu a calculat și valoarea exactă a activelor bisericești.

Astfel, defalcat, valoarea lăcașelor de cult ar fi de circa 4 miliarde de dolari, iar un miliard de dolari ar fi activele mănăstirești. Alte 500 de milioane de dolari ar fi valoarea terenurilor agricole și a pădurilor deținute, respectiv câte 40.000 de hectare din fiecare fel. În fine, veniturile BOR nu sunt decât 100 de milioane de dolari anual, potrivit expertului. În total, ies aproximativ 5,6 miliarde de dolari. Restul, până la 9-10 miliarde o reprezintă valoarea obiectelor de cult. ”Respectând regulă valabilă la bisericile occidentale şi la cea greacă, conform căreia valoarea artistică şi a obiectelor de cult reprezintă cam 80% din valoarea imobiliară pură, rezultă că am avea încă aproximativ 4 miliarde de dolari active de natură artistică sau/şi de patrimoniu cultural”, spunea Petrișor Peiu în urmă cu un an în studiul său, apărut pe Ziare.com.

Preoții trebuie să dea chitanță pe orice ban primit

Problema taxării Bisericii este de fapt un cumul de patru alte probleme intercalate între ele.

În primul rând este cazul cotizațiilor pe care fiecare credincios trebuie să le achite pentru nunți, botezuri și alte servicii religioase. Fiecare român s-a întâlnit cu astfel de situații. Ei bine, în acest caz preoții trebuie să emită chitanțe. O recunoaște chiar și Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. Acestea sunt singurele venituri ale cultelor religioase care sunt scutite de impozitare. Iar această scutire vine din faptul că Biserica este, practic, o mare organizație non-guvernamentală filantropică din România. Situația sa este similară cu a altor fundații de ajutorare sau cu a sindicatelor. ”Singurele venituri ale cultelor religioase din România (şi din spaţiul Uniunii Europene) care sunt scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea obiectelor de cult şi contribuţii (nu taxe!) pentru nunţi, botezuri şi alte servicii religioase, care nu sunte activităţi comerciale. Pentru aceste contribuţii se emit şi trebuie să se emită chitanţe. Fondurile provenite din aceste surse menite să sprijine auto-finanţarea rămân în circuitul intern şi sunt reînvestite în întreţinerea şi repararea lăcaşurilor de cult, precum şi în numeroasele activităţi cu caracter social-filantropic. În acest moment BOR este cel mai mare filantrop din România”, a declarat, pentru Libertatea, Vasile Bănescu.


EXCLUSIV / Boureanu și Herșcovici, obligați să se suporte după ce amândurora le-a fost refuzată eliberarea. Marea prietenie a colegilor de celulă s-a încheiat cu o ceartă la cuțite


Activitățile economice sunt deja taxate. Sau nu

Întrebat dacă Biserica plătește impozit pe activitățile economice, inclusiv pe terenuri, clădiri și păduri, acesta a replicat: ”Da, Biserica Ortodoxă Română plăteşte impozit pe clădirile şi terenurile aflate în folosinţă, pe salariile angajaţilor (personal clerical şi neclerical), precum şi pe orice venit obţinut dintr-o activitate cu caracter economic dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt direcţionate către opere social-filantropice, religioase, educaţionale şi culturale. Toate contractele comerciale/economice încheiate de Biserica cu terţi sunt supuse impozitării, dacă surplusul de bani nu este direcţionat către repararea şi întreţinerea lăcaşurilor de cult şi către opere cu natura celor menţionate deja”, a precizat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Fostul deputat Remus Cernea îl contrazice. ”Pentru o reală libertate de religie este nevoie de reglementări cuprinzătoare şi în conformitate cu valorile democratice. Altfel avem doar privilegii. Azi nu putem discuta în ţara noastră despre o reală libertate religioasă, ci doar despre o permanentă încălcare a principiului separării dintre stat şi biserică. Este necesar să avem legi cu privire la trei aspecte esenţiale:
o fiscalizare a serviciilor contra cost oferite de către culte; o justă modalitate de finanţare a cultelor bazată nu pe deciziile arbitrare ale politicienilor, ci pe direcţionarea de către fiecare enoriaş a unei părţi din impozitul pe venit către cultul de care aparţine; o impozitare a activităţilor lucrative ale cultelor”, a declarat Cernea pentru Libertatea.

Banul nostru cel de toate zilele

Și așa ajungem la a treia problemă din carusel: finanțarea cultelor religioase. În acest moment, cultele primesc sume consistente de la bugetul de stat, de la bugetele comunităților locale, de la companii de stat. De asemenea, o parte din salariul preoților și salariile profesorilor de religie sunt suportate tot de către stat.
În fine, alte sume importante vin din fondul de rezervă bugetară, situație remarcată chiar și de către Curtea de Conturi. ”De remarcat faptul că unităţile de cult beneficiază de sprijin constant din partea statului prin sume alocate din Fondul de rezervă bugetară. Din Notele de fundamentare nu rezultă caracterul urgent sau neprevăzut al cheltuielilor aferente acestui sprijin din partea statului care să justifice finanţarea din Fondul de rezervă bugetară”, se menționează în raportul Curții de Conturi pe anul 2011.

Câți bani primesc cultele? Nu se știe exact. Cert este că suma este de ordinul sutelor de milioane de lei.
De exemplu, în bugetul pe acest an este prevăzută o sumă de 20 de milioane de lei destinați cultelor, cu 100 de milioane de lei mai puțin decât în 2016, în vreme ce în 2015 suma a fost de 176,8 milioane. La aceasta se adaugă contribuția statului român pentru schitul Prodromu de la Muntele Athos – 14,7 milioane de lei, plus contribuția statului la salarizarea personalului de cult și neclerical – de 364,6 milioane de lei. La aceste sume pot apărea oricând altele la rectificarea de buget care se va realiza în luna august.

Statul român și-a asumat ”sprijinirea” cultelor prin Constituție. În articolul 29 din aceasta se menționează, la punctul 5, că în țara noastră ”cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate”.


FOTO EXCLUSIV/ Retrași din lumea reflectoarelor, Dana Bertzer și Dan Creimerman își continuă povestea de dragoste. S-au căsătorit duminică a 29-a oară


Secularizarea lui Cuza

Și aici ajungem la cea de-a patra parte a problemei, respectiv faptul că statul român și-a asumat ”sprijinirea” cultelor odată cu secularizarea averilor bisericești, realizată în 1863. De menționat că la acea dată Biserica deținea circa un sfert din terenurile arabile ale țării, numai că marea majoritate a mănăstirilor erau ”închinate” la Muntele Athos. Adică cea mai mare parte a bunurilor produse de acestea se ducea la Muntele Athos. De asemenea, Biserica avea la acel moment și sate întregi de robi, România fiind între ultimele state din Europa care au abolit sclavia.

Însuși Patriarhul Daniel declara în urmă cu doi ani că ar fi de acord cu taxarea Bisericii, dar cu condiția ca aceasta să primească înapoi bunurile confiscate. ”Noi am spus de mai multe ori că suntem de acord, nu numai să impoziteze veniturile, ci și să renunțăm la salariile de la stat, dacă ni se dă înapoi ceea ce în mod abuziv a luat statul ca proprietăți”, spunea acesta.

Și finanțare și retrocedare

Numai că Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, spune că finanțarea din partea statului ar trebui să continue, indiferent de retrocendarea bunurilor. ”Astăzi, independent de numărul şi dimensiunea proprietăţilor confiscate de stat de-a lungul timpului, începând cu regimul lui Alexandru Ioan Cuza, tema retrocedărilor are de a face cu reconstituirea dreptului la proprietate şi nu trebuie pusă în balanţă cu aceea a facilităţilor fiscale. Biserica merită menţinerea unui statut fiscal similar cu acela al altor organizaţii ale societăţii civile (bazat pe facilităţi fiscale, nu privilegii) chiar dacă i se retrocedează toate proprietăţile confiscate sau chiar dacă nu se întâmplă acest lucru”, a punctat purtătorul de cuvânt.
Acesta a mai spus că, deși Biserica Ortodoxă Română s-a format în 1885, iar statutul de Patriarhie a fost dobândit abia în 1925, aceasta s-a format organic din mai multe mitropolii care existau deja înainte de secularizarea lui Cuza.

Și aici Cernea îl contrazice pe oficialul BOR: ”Secularizarea făcută de Cuza a scos România din Evul Mediu. Sute de ani biserica a folosit robi pentru a lucra pământurile, lucru pentru care ar trebui să îşi ceară scuze. Veniturile nu rămâneau în ţară pentru că mănăstirile erau închinate la Muntele Athos. Cine cere acele proprietăţi înapoi, vrea să ne întoarcem în perioada medievală”, a declarat Cernea.

De altfel, Biserica chiar a cerut multe astfel de proprietăți. Însă în cel mai celebru proces al său, cel în care cerea retrocedarea a 166.000 de hectare de pădure în Bucovina de la Romsilva a pierdut definitiv la începutul acestui an, iar pădurile respective au rămas în proprietatea statului, după cum relata Digi24 în luna februarie.

Proiectele lui Cernea

De altfel, Cernea a depus cât a fost parlamentar, din 2012 până în 2016, două proiecte de legi legate de Biserică: una privind impozitarea cultelor și alta privind finanțarea cultelor. Prin aceasta din urmă, statul nu ar mai fi trebui să finanțeze cultele, ci doar cetățenii, prin direcționarea a 2% din impozitul pe venit către cultul pe care îl alege. Acest sistem este implementat în Germania.

Ce spun economiștii

Analiștii sunt, la rândul lor, împărțiți în această privință. Consultantul fiscal Adrian Bența spune că a fost între primii experți din domeniul financiar care au cerut impozitarea bisericii. ”Nu trebui să depășim, însă, o anumită măsură. Ei totuși sunt un fel de fundație de utilitate publică, astfel că trebuie să fie la fel ca orice altă fundație sau ONG. Soluția mea este să își declare toate veniturile și se aplice un procent din venituri, ca la microîntreprinderi”, ne-a declarat Bența. În acest moment, microîntreprinderile plătesc între 1 și 3% impozit pe venit. ”Eventual, ar trebui taxe punctuale, cum ar fi de exemplu amortizarea a doar 50% din banii dați pe limuzine”, mai spune el. Mai exact, acesta spune că o parte din cheltuiala cu o serie de bunuri să nu se mai deducă fiscal. Asta înseamnă că, practic, Biserica ar trebui să suporte o parte a costului. De asemenea, el cere obligația raportării veniturilor, iar Poliția economică, Fiscul și DIICOT să le investigheze la fel cum investighează orice alt ONG, așa cum a fost de curând cazul Rise Project. ”Eu le-aș zice, ca să fie scutiți de plata celor 3%, să își asume obligația de a renova bisericile de la sate cu fonduri europene și să facă și o școală lângă”, a conchis consultantul.

Petrișor Peiu nu este însă optimist. Expertul spune că nici măcar situația din Germania, unde cetățenii se declară ca aparținând unui cult și direcționează o parte din impozitul pe venit prin stat, nu se poate aplica în țara noastră din cauza realităților românești. ”E o chestiune foarte complicată. Istoric vorbind, există un pact între stat și Biserică de la naționalizarea lui Cuza. Juridic vorbind, este aproape imposibil de a introduce o taxă, veniturile sunt oricum mici, provin din vânzarea de cărticele, servicii religioase pentru cimitirele administrate de biserică etc. E o capcană, nu e ca în Vest, deoarece nu există continuitate a proprietății. În Germania se plătește din venitul fiecăruia. În România nu există continuitate, pe lângă Biserică există zeci de mii de persoane fizice care nu și-au recuperat bunurile sau proprietățile confiscate nici până acum. Nu cred că e o cale de urmat taxarea bisericii”, a spus Petrișor Peiu.


EXCLUSIV/ Soţul Antoniei, chemat să dea declaraţii în procesul deschis de Alex Velea