EXCLUSIV / Decizie istorică în România. O bancă este obligată să împartă riscul valutar cu clientul

Iată soluţia pe scurt admisă de instanţă: “Admite în parte cererea de chemare în judecată. Constată caracterul abuziv al clauzei prevăzute la art.8 pct.1 din contractul de credit bancar ipotecar nr. B0009444 din dată de 16.05.2008, precum şi al clauzei prevăzute la art.I pct.1 lit.t din actul adiţional la contract şi declara nulitatea absolută a acestor clauze. Stabilizează (îngheaţă) cursul de schimb CHF-LEU la momentul semnării contractului, pentru toată perioada de derulare a contractului, plata ratelor lunare urmând a se face în moneda LEU, cu suportarea riscului valutar în cote egale între reclamanta şi pârâtă. Obligă pârâtă la restituirea către reclamanta a 50% din sumele încasate cu titlu de diferenţa între cursul valutar de la dată fiecărei plăti şi cursul valutar de la dată încheierii contractului. Constată caracterul abuziv al clauzei prevăzute la art.5 pct.1 lit.a din contract şi declară nulitatea absolută a acesteia. Obligă pârâtă să plătească reclamantei suma de 2 384,56 CHF, echivalent în lei la dată plăţii efective. Obligă pârâtă la modificarea graficului de rambursare. Respinge în rest cererea de chemare în judecată că neîntemeiată. Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Ilfov. Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 19.05.2016”.

Recomandări

Omisiuni și inexactități în declarațiile de avere ale unei angajate APIA și ale soțului ei, un lider local AUR. Politicianul a trecut greșit de 13 ori prenumele nevestei sale

Exemplul concret

Adică, dacă la data semnării contractului francul elveţian era 2 lei, iar acum este 4 lei, diferenţa de 2 lei se împarte între client şi banca. Concret, clientul va plăti o rată de 3 lei, adică rata în lei la cursul de la data semnării plus un leu, iar banca îşi va asuma diferenţa de un leu pentru fiecare franc elveţian plătit.

Numărul dosarului este 3162/93/2015, iar cele două părţi implicate sunt Andreea Cristoforidis şi Banca Românească. Potrivit avocatului Alexandra Burada, soluţia este dată în fond şi poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Bucureşti.

“Această decizie este foarte importantă deoarece confirmă inclusiv mesajul instituţiilor statului în care se menţionează că această ar fi soluţia justă precum şi faptul  că oamenii pot cere instanţei reechilibrarea contractului, dar vine şi în întâmpinarea numeroaselor decizii de respingere a cererilor de chemare în judecată prin care s-a cerut curs istoric şi în care s-a motivat  faptul că dacă instanţa ar admite cererea de curs istoric, contractul s-ar dezechilibra în sens contrar. O hotărâre că cea a Tribunalului Ilfov este justă, echitabilă şi nu vine să deterioreze relaltia banca – client”, ne-a declarat avocatul.

Recomandări

Nicușor Dan și George Simion, despre Constituția României, președinte-jucător și reforma CCR, DNA și SRI

Cine este primul beneficiar al acestei decizii

Andreea Cristoforidis este fondatorul grupului Grupului Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC). Încă din anul 2011 ea a solicitat băncii împărţirea echitabilă a riscului valutar, solicitări care au rămas fără răspuns. În cadrul negocierii ce a fost condusă de AURSF în 2015 s-a solicitat celor 7 bănci cu portofoliu semnificativ de CHF împărţirea echitabilă a poverii între banca şi client, însă băncile au rămas impasibile. Creditul luat de Andreea în 2008 are o valoare de echivalentul a 140.000 de euro, adică 238.000 franci elveţieni.

“Mă aştept ca băncile să contraatace pentru că din păcate pentru ele nu mai ţin cont de ce tip de client stă în faţa lor şi care este situaţua lui, dacă are dreptate în ceea ce cere sau nu, ele trebuie să se războiască cu clientul. În loc să îşi aleagă cu discernământ clienţii înainte de semnarea contracteor preferă să se războiască cu clienţii de bună credinţă, pentru a nu crea hazard moral”, a declarat pentru Libertatea, Andreea Cristoforidis. Clientul a mai afirmat că nu a dorit, pe parcursul contractului, decât un parteneriat echitabil, lucru care i-a fost refuzat.

Războiul continuă

“În cadrul negocierilor purtate în numele a aproximativ 1.500 de debitori cu credite în franci elveţieni cu băncile care au acordat asemenea credite, le-am cerut să îşi asume responsabilitatea creditării iresponsabile de dinainte de criză şi să împartă povara acestor credite cu debitorii. Am venit cu mai multe propuneri, una dintre ele fiind şi aceea de a nu lăsa debitorii să suporte singuri riscul valutar, ci de a-l repartiza în mod egal între debitor şi banca. Atunci băncile nu au fost de acord, dar decizia de acum a instanţei arată că solicitarea noastră a fost una justă, morală şi responsabilă”, ne-a declarat Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF).

Recomandări

Arheologii amatori care găsesc tezaure de excepție rămân neplătiți de statul român. Legea permite o răsplată de 30% din valoarea comorii

În prezent, în România peste 80.000 de români au luat credite în franci elveţieni. Această decizie poate avea efecte şi asupra creditelor în dolari americani şi yeni japonezi, dar nu şi în euro.

Până la ora publicării acestui material, reprezentanţii Bancii Româneşti nu au putut fi contactaţi pentru a ne oferi un răspuns.

Urmărește-ne pe Google News