Ministrul de finanțe, Marcel Boloș, a explicat pentru Libertatea că reprezentanții Comisiei Europene au cerut trei măsuri mai dure pentru reducerea deficitului bugetar, deoarece nu au avut încredere că măsurile fiscal-bugetare pot acoperi gaura dintre venituri și cheltuieli.
Cuprins:
Declarațiile pentru Libertatea au fost făcute de ministrul de finanțe cu puțin timp înainte de întâlnirea informală pe care liderii PNL o au duminică, la Vila Lac.
Marcel Boloș va prezenta măsurile fiscal-bugetare colegilor de partid. Tot pachetul trebuie negociat și aprobat în Coaliția de guvernare, înainte ca premierul Ciolacu să-și angajeze răspunderea în Parlament.
Ministrul de finanțe a dezvăluit pentru Libertatea că reprezentanții Comisiei Europene au propus trei măsuri suplimentare, deoarece „consideră că România nu a introdus în planul de măsuri fiscal-bugetare și măsuri structurale cu impact bugetar pe termen lung”.
Comisia se teme că guvernul nu va mai lua măsurile de reformă solicitate în 2024 din cauza anului electoral, au explicat și surse guvernamentale pentru Libertatea.
Guvernul a prezentat planul de măsuri fiscal bugetare, dar ministrul Boloș susține că s-ar putea ca reprezentanții Comisiei Europene să insiste să existe un plan de măsuri fiscale conform recomandărilor raportului Băncii Mondiale.
„Solicitarea Comisiei a fost să adăugăm la planul de măsuri fiscale prezentat măsuri fiscale structurale, cu impact bugetar mare și cu o perioadă lungă de timp. Al doilea lucru este că trebuie să avem prin planul de măsuri fiscale acoperirea întregului necesar de finanțare”, adaugă Boloș.
„Necesarul nostru de finanțare este în jur de 47 de miliarde de lei. Și este format din trei componente: reducerea deficitului bugetar, reforma pensiilor generale și reforma salarizării”, a mai explicat ministrul de finanțe.
Din datele și calculele ministerului, fără planul de măsuri privind reducerea cheltuielilor bugetare, fără reducerea evaziunii fiscale și fără reașezarea redevențelor, România „va avea dificultăți financiare” să aducă deficitul bugetar în limita a 3% din PIB, să susțină reforma pensiilor generale și legea salarizării unice.
Într-o declarație pentru Libertatea, publicată după negocierile de la Bruxelles, ministrul de Finanțe a spus că România ar putea chiar intra în incapacitate de plată dacă reducerea deficitului, legea pensiilor și reforma salarizării se aplică simultan.
„Spun încă o dată, fără planul de măsuri privind reducerea de cheltuieli bugetare, fără reducerea evaziunii fiscale, fără reașezarea redevențelor să reduci deficitul bugetar, să îl aduci în limita de 3%, să susții reforma pensiilor generale și a salarizării unitare sigur generează dificultăți financiare României. Nu are cum altfel. Pe lunile iunie, iulie și august abia ținem în frâu deficitul bugetar, fără să intre în vigoare reforma pensiilor generale, fără să fie reforma salarizării unice, fără să avem măsurile de reducere deficit. Vă spun că aceasta e realitatea, dacă nu luăm nicio măsură nu avem cum să ieșim bine, e un drum fără întoarcere”, a avertizat ministrul Boloș în discuția cu reporterul Libertatea.
El a punctat că păstrarea deficitului bugetar între anumite limite este la fel de important ca stabilizarea cursului de schimb valutar.
În momentul în care deficitul bugetar crește, riscul de suspendare a banilor europeni este iminent, este opinia ministrului de finanțe.
„Numai pentru reducerea deficitului bugetar în anii care urmează avem nevoie anual de 20 – 21 de miliarde de lei. Reforma pensiilor generale are un impact de 15 miliarde de lei, reforma salarizării unice de 10 miliarde de lei. Socotiți ce înseamnă în termeni de deficit bugetar, e greu. Sunt dificultăți financiare”, a fost poziția ministrului Marcel Boloș.
Proiecția Ministerului de Finanțe privind deficitul bugetar este între 5% - 5,5% din PIB pentru 2023.
„Dacă se întâmplă să avem o iarnă grea și trebuie să cheltuim ceva neprevăzut, am prefera să avem o rezervă pe care să o putem gestiona pentru situații extraordinare. Deficitul pentru 2024 o să fie 4,25% și, în 2025, proiecția este că putem intra sub 3%. Este proiecția Ministerului de Finanțe, trebuie să o agreeze Coaliția de guvernare, iar Comisia să o pună pentru ajustare în Consiliul European. Nu înseamnă că s-a agreat cu Comisia, e doar proiecția Ministerului de Finanțe”, a explicat oficialul guvernamental.
El a avertizat ce se poate întâmpla dacă oficialii europeni nu vor fi de acord ca România să rateze țintele de deficit bugetar în 2024, 4,4% din PIB, și 2025 – 3% din PIB. Guvernul a solicitat la Bruxelles ca ținta de deficit bugetar să fie de 5,5% din PIB pentru 2023.
„Dacă aceste noi ținte de deficit nu se aprobă, intrăm de la 1 ianuarie 2024 cu ținta de deficit de 3%, asta ar însemna o catastrofă pentru țară. Ar trebui să reducem cu 40 de miliarde cheltuielile bugetului, ceea ce nu se poate. E nerealistic”, a atras atenția ministrul de Finanțe.
Vrajitoarea 03.09.2023, 18:50
Din rău în mai rău!
nicoleta1 03.09.2023, 19:17
E greu dar vor veni vremuri si mai grele
brianstorm 03.09.2023, 19:39
sa speram ca cresterea TVA-ului sa se faca de la 1 ianuarie 2025 cum spune in articol,iar concedierea a cel putin 500 de mii de oameni din aparatul de stat aka bugetari, din 1 ianuarie 2024,cum este normal si logic.
AlexandraMilu 03.09.2023, 19:44
Mda...
Aura1 03.09.2023, 19:55
Nu mai avem speranțe de mai bine