Experții: După preluarea de CJ Teleorman a Insulei Belina au apărut lucrări de excavație și de construire

„Să se stabilească daca, după preluarea de către Consiliul Judeţean Teleorman a dreptului de administrare asupra imobilelor in cauza, a fost schimbata destinaţia si categoria de folosinţa a acestora”, au cerut să fie lămurit procurorii DNA iar experții au oferit răspunsul

S-au făcut excavații

„Faţă de cele prezentate la obiectivul 3.A., conform ortoimaginilor înregistrate în aprilie-mai 2016, nu se constată o schimbare a destinaţiei terenurilor faţă de iunie-august 2013, dar apar următoarele modificări de categorie de folosinţă, conform anexei nr. 13 astfel: -în braţul Belina în parcela denumită 9CC, apar excavaţii realizate:

-în ostrovul Belina, în parcela denumită 3N spre suprafaţa de apă (parcela 4HB) apar ca edificate încă 3 (trei) construcţii: construcţie cu regim de înălţime P+l, construcţie cu regim de înălţime P, construcţie anexă P şi 1 (una) platformă beton, precum şi împrejmuirea cu gard a incintei, fiind transformată în categoria curţi construcţii.

Totodată, în urma cercetării la faţa locului şi a măsurătorilor executate, s-au regăsit ca fiind edificate în perioada aprilie-mai 2016 până în prezent, următoarele: două platforme beton şi un iaz în parcela denumită 3N la est de podul pietonal suspendat şi un drum edificat la vest de barajul amplasat pe parcela 12CC, care desparte porţiunea de apă în două zone distincte, acestea fiind detaliate în anexa de la capitolul «Cuprinsul Expertizei – 6.4. Constatări»”, se arată în documentul obținut de Libertatea.ro.

Recomandări

Harta puterii după parlamentare. PSD ia un sfert din mandate, AUR și-a dublat scorul. Fiefurile PNL pot fi numărate pe degetele de la o mână | Analiză

Pentru a ajunge la acest răspuns tranșant experții au analizat hărți ale zonei și ortoimagini din peroada 1956 – 2016.

Cum era insula Belina la ANAR-ABA

Anterior întrebării privind unele construcții ridicate pe suprafața construibilă a insulei Belina și a Brațului Pavel anchetatorii au vrut „să se stabilească destinaţia si categoria de folosință a imobilelor în cauză în perioada în care dreptul de administrare asupra acestora s-a aflat în patrimoniul Administraţiei Naţionale Apele Romane – Administraţia Bazinală de Apa Argeş- Vedea”.

Experții notează în răspunsul lor la această solicitare că „terenurile individualizate cadastral cu numerele cadastrale … (Insula Belina și Brațul Pavel – n.r.), în perioada în care dreptul de administrare s-a aflat în patrimoniul ANAR, au reprezentat domeniu public de interes naţional, stabilit prin însăşi baza juridică de deţinere, respectiv Legea Apelor nr. 107 din 1996 şi HG nr. 981 din 1998 şi au avut următoarele detinaţii: terenuri cu destinaţie forestieră, terenuri aflate permanent sub ape şi terenuri cu destinaţie specială”.

„O mărturie a situaţiei categoriilor de folosinţă a celor două terenuri (analizate în continuare în nouă configuraţie (formă geometrică) survenită după lucrările de edificare la complexul hidroenergetic, respectiv astfel cum sunt individualizate ca limite prin documentaţiile cadastrale, o reprezintă ortoimaginile înregistrate în perioada 2005-2008 puse la dispoziţie de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (înscripţionate pe DVD-ul anexă la obiectiv). Din aceste înregistrări aeriene, rezultă în principal aceleaşi categorii de folosinţă constatate la nivelul anului 1993, modificările fiind cauzate doar de împădurirea naturală produsă în timp, astfel cum rezultă din schiţa anexă nr. 11”, mai notează experții.

Recomandări

Alegeri parlamentare şi prezidenţiale 2024. Cum se formează Guvernul

Conform ortoimaginilor, spun aceștia, înregistrate în iunie-august 2013, nu se constată o schimbare a destinaţiei terenurilor de la etapa 2005-2008, dar apar următoarele modificări de categorie de folosinţă.

„Astfel, în braţul Belina în parcela denumită 2PD, apar pe platforma de beton (existentă de la Complexul hidroenergetic) două construcţii şi împrejmuirea parţială cu gard a platformei, parcela denumită 6HB este partajată prin umpluturi cu pământ (una din aceste umpleri reprezentând construcţia actuală cadastată IE 20792-C2), formându-se ulterior 4 (patru) suprafeţe distincte de apă (din care una se află în ostrovul Belina), se edifică 1 (un) canal de legătură între două din suprafeţele de apă formate, apare o suprafaţă nouă de apă stătătoare creată prin săpătură şi apar edificate construcţii (cămine de beton echipate cu stavile acţionate manual) pe terenul denumit 12CC al barajului.

Totodată, mai apare o construcţie edificata pe malul stâng al braţului, in parcela denumita 6HB si excavaţii realizate in parcela denumita 9CC;

-în ostrovul Belina, în parcela denumită 3N spre suprafaţa de apă (parcela 4HB) apare un drum şi o zonă parţial împrejmuită pe care sunt edificate 2 (două) pontoane acoperite, 1 (una) construcţie şi 1 (un) foişor, 1 (una) platformă beton şi 1 (un) pod suspendat. Totodată, apar excavaţii realizate în terenul denumit 13N.

Recomandări

Klaus Iohannis poate desemna noul premier. Scenariul care poate evita intrarea suveraniștilor la guvernare

Denumirile parcelelor 2PD, 3N, 4HB, 6HB, 12CC menţionate anterior sunt cele astfel cum sunt individualizate prin anexa nr. 12 şi nu astfel cum sunt individualizate în cadastru. Modificările menţionate ca regăsite la momentul 2013, anterior transferului către Consiliul Judeţean Teleorman, sunt evidenţiate în culoare roşie în anexa nr. 12, fiind detaliate în anexa de la capitolul „Cuprinsul Expertizei – 6.4. Constatări”, se mai arată în documentul citat.

Dosarul Belina

Dosarul în care este cercetată Sevil Shhaideh scoate la iveală amănunte incredibile privind mecanismele infracționale și ingeniozitatea protagoniștilor din dosar.

Pentru a crea o aparență de legalitate a promovării unor Hotărâri de Guvern aceștia au căutat metoda prin care să facă să pară că cele două amplasamente geografice, Insula Belina și Brațul Pavel, nu ar aparține de bazinul hidrografic al Dunării.

Sevil Shhaideh este acuzată de procurorii DNA de la Secția de combatere a infracțiunilor asimilate că în calitatea sa de secretar de stat în cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), ar fi comis abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

În același dosar, anunță procurorii DNA, rezultă bănuiala rezonabilă că Rovana Plumb, în calitate de ministru al Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, cu intenție, a ajutat la săvârșirea faptei penale reținute în sarcina lui Sevil Shhaideh.

Mai precis procurorii DNA arată că Plumb „a inițiat și promovat H.G. 858/2013 în decurs de 17 ore, în perioada 5 noiembrie 2013 – 6 noiembrie 2013, cu încălcarea procedurii de la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative”.

Prin efectele acestei hotărâri de guvern s-a urmărit crearea unei aparențe de legalitate a trecerii Insulei Belina și a Brațului Pavel, prin proiectul de hotărâre de guvern ce va purta nr. 943/2013, contrar aspectelor semnalate în repetate rânduri de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției cu privire la forța juridică a actului normativ.

Potrivit acestor informații rezultă că ministrul Rovana Plumb are calitatea de făptuitor în acest dosar, informațiile și probele adunate de către procurorii DNA, conducând către posibila implicare a acesteia în faptele cercetate.

Scut politic pentru Plumb

Deputații au respins, în 17 octombrie 2017, cererea DNA privind începerea urmăririi penale a Rovanei Plumb. Deja deputații juriști elaboraseră un raport de respingere a solicitării Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Și senatorii au votat, recent, respingerea cererii DNA, care îl viza pe ministrul în funcție Viorel Ilie, acuzat că a ”aranjat” un concurs de angajare în instituția pe care o conduce.

Fostul ministru Rovana Plumb a declarat, după vot, că le mulțumește colegilor din Camera Deputaților pentru respingerea cererii DNA.

”Le mulțumesc pentru faptul că au apărat, astăzi, prin vot, principiile fundamentale ale statului de drept și mă refer la separația puterilor în stat, înțelegând că oportunitatea unei hotărâri de guvern care are toate avizele de legalitate, nu poate face obiectul unei anchete penale”, spunea la acea vreme Rovana Plumb.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro