Tot ce trebuie să știm despre virusul West Nile. Tudor Ciuhodaru explică modul cum ne protejăm, care sunt primele simptome, ce tratament există și cine sunt cei mai afectați pacienți

Medicul Tudor Ciuhodaru explică tot ce trebuie să știm despre virusul West Nile

Apariția cazurilor de infectare cu virusul West Nile în sezonul cald readuce în atenție riscurile asociate înțepăturilor de țânțari. Pentru a veni în sprijinul populației, doctorul Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe, a detaliat un ghid practic despre modul în care se manifestă această afecțiune, cine este cel mai expus și ce măsuri stricte de prevenție și diagnostic trebuie aplicate.

Deși majoritatea cazurilor au evoluții blânde sau complet asimptomatice, medicul atrage atenția asupra complicațiilor severe ce pot fi extrem de periculoase dacă nu se intervine la timp.

„Este important să nu ignorați înțepăturile de țânțari! Ele pot deveni letale. Există 5 semne de alarmă care impun prezentarea de urgență la spital”, subliniază dr. Tudor Ciuhodaru.

Ce este virusul West Nile și cine sunt cei mai vulnerabili pacienți

Virusul West Nile se transmite în principal prin înțepătura țânțarilor infectați. Medicul precizează că virusul nu se putea transmite direct de la o persoană la alta, punctând că acesta nu se transmite prin contact fizic, cum ar fi atingerea sau sărutul. În cazuri extrem de rare, transfuziile de sânge pot reprezenta o altă cale de infectare.

„Principala cale de transmitere la om este prin înțepătura țânțarilor. Virusul nu poate fi transmis prin contact fizic, spre exemplu atingere sau sărut! Transfuziile pot fi o sursă de infecție”, atrage atenția medical Tudor Ciuhodaru.

Orice persoană înțepată de un țânțar purtător poate contracta virusul, însă probabilitatea de îmbolnăvire în urma unei singure înțepături rămâne redusă. În plus, datele statistice arată că aproximativ 90% dintre persoanele infectate nu prezintă niciun fel de simptome.

Cu toate acestea, riscurile diferă substanțial în funcție de organism. Aproximativ o persoană din 150 infectate ajunge să dezvolte forme severe ale bolii. Cele mai vulnerabile categorii sunt persoanele de peste 50 de ani și cele care suferă de deficiențe imune sau boli cronice, caz în care riscul de complicații majore și chiar de deces este semnificativ mai ridicat. În cazurile grave, efectele neurologice pot persista câteva săptămâni sau pot rămâne chiar permanente.

Care sunt primele simptome și semnele de alarmă de la West Nile

Manifestările clinice ale bolii variază de la stări similare unei viroze sau unei simple răceli, până la afecțiuni grave precum meningo-encefalita. În cazul formelor de severitate medie, întâlnite la aproximativ 1 din 5 pacienți, boala evoluează cu febră, cefalee (dureri de cap), greață, vărsături, dureri musculare și articulare, erupții cutanate și mai rar limfadenopatie (umflarea ganglionilor). În aceste situații moderate, starea pacientului tinde să se îmbunătățească după o perioadă de 7-10 zile.

Medicul Tudor Ciuhodaru evidențiază cele 5 semne de alarmă care apar de obicei la 2-8 zile de la înțepătură și care impun prezentarea imediată la unitățile de primiri urgențe.

„Sunt 5 semne de alarmă care impun prezentarea la urgență: febră ridicată însoțită de durere de cap intensă, vărsaturi, stare generală alterată, sensibilitate crescută la lumină apărute la 2-8 zile după înțepătura de țântar”, atrageatenția conf. Univ. Dr. Tudor Ciuhodaru.

Ce pot face pacienții care suspectează o posibilă infectarea și cum se pot testa

Evaluarea medicală începe când specialistul analizează simptomele (febră, dureri de cap, erupții) și posibila expunere la înțepături de țânțari în sezonul cald. Pentru confirmarea certă a infecției, medicul apelează la un set de investigații paraclinice specific.

Diagnosticul de certitudine se bazează pe teste serologice de sânge care determină prezența anticorpilor specifici de tip IgM și IgG anti-virus West Nile, unde anticorpii IgM indică o infecție recentă. În cazurile severe cu semne neurologice, precum meningita sau encefalita, se realizează analiza lichidului cefalorahidian (LCR) prin puncție lombară pentru detectarea anticorpilor IgM. De asemenea, testele moleculare (RT-PCR) pot detecta materialul genetic al virusului în sânge sau LCR, fiind deosebit de utile în fazele incipiente ale bolii.

 „În primul rând, țânțarul nu transmite doar West Nile. Pentru orice suspiciune este indicat să vă prezentați la medic și să faceți un test. Simptomaqtologia nu este specifică virusului West Nile. Meningo-encefalita de West Nile are aceleași simptome ca pentru alte virusuri. Tocmai de aceea, ca să poată să fie diagnosticat din timp și să nu se ajungă la forme severe, este bine să ne prezentăm la doctor din primele zile”, a mai explicat medicul Tudor Ciuhodaru, pentru Libertatea.ro.

Ce tratament există pentru infecția cu virusul West Nile

Din punct de vedere terapeutic, nu există un tratament antiviral specific sau un vaccin omologat pentru virusul West Nile la om.

Managementul bolii depinde de gravitatea formei clinice. În formele ușoare și medii, tratamentul este exclusiv simptomatic, vizând reducerea febrei și calmarea durerilor. În schimb, în formele severe care afectează sistemul nervos, spitalizarea pacientului devine obligatorie, iar terapia constă în administrarea de medicație intravenoasă, reechilibrare hidroelectrolitică, suport respirator și măsuri de terapie intensivă pentru susținerea funcțiilor vitale.

„Este necesară spitalizarea pacientului și tratarea cu medicație intravenoasă. Nu există un tratament specific pentru virusul West Nile. În cazul formelor de severitate medie (1 din 5 cazuri) ce evoluează cu febră, cefalee, grețuri, vărsături, dureri musculare și articulare”, a mai explicat el.

Cum se protejează populația: Ghidul de prevenție recomandat de medic

În lipsa unui tratament specific, prevenția rămâne cea mai eficientă metodă de protecție. Dr. Tudor Ciuhodaru recomandă evitarea activităților în aer liber în intervalul dintre apusul și răsăritul soarelui, perioadă în care țânțarii au nivelul maxim de activitate.

„Prevenția este cea mai bună măsură de protecție. Este important să:

• Evitați înțepăturile de țânțar (chiar dacă ieșiți afară pentru scurt timp). Intervalul dintre apusul și răsăritul soarelui este perioada de activitate maximă pentru majoritatea speciilor de țânțari. Evitați activitățile în aer liber în această perioadă sau
• Folosiți pe pielea expusă substanțe care resping insectele. Substanțele pe bază de permethrin nu se aplică direct pe piele.
• Purtați haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi și ciorapi. Țânțarii pot înțepa și prin haine. Aplicarea de substanțe care resping țânțarii pe bază de pemethrin pe suprafața hainelor poate asigura un grad suplimentar de protecție.
• Utilizați și verificați integritatea plaselor contra insectelor.
• Puteți limita înmulțirea țânțarilor reducând locurile în care băltește apa (din jurul caselor și din subsolurile blocurilor).

De asemenea, este esențială aplicarea substanțelor repelente pe pielea expusă, cu mențiunea că produsele pe bază de permethrin nu se aplică pe piele, ci pe îmbrăcăminte. Purtarea hainelor protectoare (mâneci lungi, pantaloni lungi și șosete) oferă o barieră fizică utilă. Pentru locuințe, se recomandă montarea și verificarea plaselor de protecție la ferestre și uși, precum și eliminarea surselor de apă stătătoare din curți, balcoane sau subsoluri pentru a opri înmulțirea insectelor.

Peste 40 de cazuri de West Nile au fost înregistrate în România în vara 2026

Institutul Național de Sănătate Publică a raportat 58 de cazuri de infecție cu virusul West Nile și trei decese în România. Bucureștiul înregistrează cele mai multe îmbolnăviri.

Numărul îmbolnăvirilor provocate de virusul West Nile a crescut semnificativ pe parcursul acestei veri în România, iar autoritățile sanitare trag un semnal de alarmă. Conform ultimului bilanț transmis de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), în perioada 3 iunie – 2 septembrie au fost înregistrate 58 de cazuri de infecție, dintre care 47 au fost confirmate prin teste de laborator, iar alte 11 sunt considerate cazuri probabile.

Totodată, cadrele medicale au confirmat că trei oameni au murit în România din cauza virusului West Nile. Toate cele trei victime erau persoane în vârstă și prezentau comorbidități severe.

Unde au fost înregistrate cele mai multe cazuri

Capitala este de departe cea mai afectată zonă din țară. În București au fost identificate 25 de cazuri, urmată de județul Ilfov cu șase cazuri, precum și de Călărași și Giurgiu, unde au fost raportate câte patru îmbolnăviri. Pacienți infectați s-au înregistrat și în alte județe din țară, precum Ialomița, Cluj, Suceava, Teleorman, dar și cazuri izolate în Argeș, Bihor, Brăila, Botoșani, Galați, Harghita, Iași, Mureș, Satu Mare sau Vaslui.

Medicii și reprezentanții INSP subliniază că principala metodă de prevenire constă în evitarea înțepăturilor de țânțari, vectorii primari ai acestei afecțiuni. Populația este sfătuită să poarte îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi atunci când se află în aer liber, în special seara și dimineața, perioadele de maximă activitate a insectelor. Ploile favorizează înmulțirea țânțarilor. Totuși, este important ca oamenii să știe cum să se protejeze în aceste situații.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro