Cel mai important ziar francez scrie că Nicușor Dan și-a dezamăgit alegătorii, după dezvăluirile despre „șeful securității sale”, generalul Pahonțu: „Cea mai surprinzătoare”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Scandalul major care marchează mandatul președintelui României, Nicușor Dan, a depășit granițele țării, ajungând pe prima pagină a presei internaționale. Le Monde, unul dintre cele mai mari și mai prestigioase ziare din lume, scrie despre criza de imagine cu care se confruntă liderul de la București în urma dezvăluirilor privind trecutul șefului Serviciului de Protecție și Pază (SPP), generalul Lucian Pahonțu. Le Monde subliniază gravitatea acestui scandal, care a declanșat deja în România un val de nemulțumire publică și o scădere dramatică a popularității președintelui.
Cuprins:
- Trecutul din Securitate al lui Lucian Pahonțu și represiunea din 1989
- Declarațiile lui Nicușor Dan privind scandalul Pahonțu și replica dură a CNSAS
- Prăbușirea popularității lui Nicușor Dan pe fondul scandalului SPP și riscul demiterii
- Rolul jucat de Pahonbțu în reprimarea Revoluției din decembrie 1989
- Cum răspunde șeful SPP
- Parcursul profesional al lui Lucian Pahonțu
Trecutul din Securitate al lui Lucian Pahonțu și represiunea din 1989
Conform Recorder, Lucian Pahonțu a avut legături strânse cu Vasile Milea, ministrul apărării între 1985 și 1989, și a făcut parte din unitatea care a reprimat protestele de la începutul Revoluției Române din 21 decembrie 1989, soldate cu 48 de morți.
De asemenea, Le Monde subliniază că „Pahonțu ar fi fost prezent în timpul evenimentelor violente din iunie 1990 cunoscute drept „Mineriada”, când minerii au fost mobilizați pentru a înăbuși protestele împotriva președintelui de atunci, Ion Iliescu”. Aceste episoade rămân răni deschise în istoria tranziției democratice a României, scriu jurnaliștii francezi.
După publicarea investigației Recorder, Pahonțu a recunoscut că a fost prezent în acele momente, dar a negat orice implicare activă în reprimarea protestatarilor. Totuși, mărturii ale unor militari aflați sub comanda sa, incluse în dosarele judiciare ale Revoluției și Mineriadei, îl contrazic.
Declarațiile lui Nicușor Dan privind scandalul Pahonțu și replica dură a CNSAS
Într-o conferință de presă susținută pe 26 august, în Republica Moldova, președintele Nicușor Dan a admis că nu a realizat încă „evaluarea managerială” promisă în urmă cu un an, când activitatea lui Pahonțu la SPP era deja sub lupă. „Oricine a reprimat sau a participat la astfel de acțiuni nu poate, din punct de vedere moral, să ocupe o funcție înaltă în statul român”, a declarat președintele. Totuși, el a susținut că „Pahonțu nu se află în această situație”.
Această afirmație a fost contrazisă de istoricul Mădălin Hodor, vicepreședinte al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), care a explicat pentru Le Monde: „Președintele greșește când afirmă că Pahonțu nu a comis astfel de fapte”.
Hodor a adăugat că verificarea implicării lui Pahonțu în acțiuni de represiune nu a fost realizată de CNSAS, deși prezența foștilor ofițeri de Securitate în structurile de securitate a fost documentată și în trecut. „Cazul lui Pahonțu era un secret public, dar investigația Recorder a adus mai multe dovezi. Se pare că societatea românească uită acest trecut sau preferă să-l ignore pentru perioade lungi”, a declarat istoricul.
Prăbușirea popularității lui Nicușor Dan pe fondul scandalului SPP și riscul demiterii
Scandalul a avut un impact semnificativ asupra imaginii președintelui Nicușor Dan, ales în mai 2025 cu o platformă proeuropeană și anticorupție, după ce a învins în turul doi un candidat naționalist. După o serie de decizii controversate care au contrazis promisiunile sale de campanie, popularitatea sa a început să scadă.
Printre acestea se numără participarea sa din februarie 2026 la o reuniune organizată de fostul președinte american Donald Trump, unde a fost criticat pentru utilizarea termenului „prooccidental” în loc de „proeuropean”. De asemenea, discursurile sale recente cu accente naționaliste și religioase au atras critici dure.
Conform politologului Cristian Preda, fost consilier prezidențial, „sursele politice ale regimului nostru democratic sunt în Revoluția din 1989. Iar acest om (Pahonțu) a încercat să blocheze drumul revoluționarilor”.
În plus, Recorder, Snoop și Libertatea au dezvăluit recent că Pahonțu a primit timp de doi ani o pensie de 7.000 de euro, pe lângă salariu, și că o treime din teza sa de doctorat ar fi fost plagiată. Aceste informații au alimentat nemulțumirea publică, iar mai mulți lideri ai societății civile au anunțat pe rețelele sociale că nu îl vor mai susține pe Dan, unii cerând chiar organizarea unui referendum pentru demiterea sa.
Rolul jucat de Pahonbțu în reprimarea Revoluției din decembrie 1989
Cele mai grave informații aduse în atenția publicului vizează participarea unității lui Lucian Pahonțu la evenimentele sângeroase din București. Potrivit rapoartelor identificate în arhive și în Dosarul Revoluției, UM 0305 Băneasa a fost alarmată încă din 17 decembrie 1989, odată cu izbucnirea protestelor la Timișoara, iar pe 21 decembrie a fost trimisă în zona Comitetului Central pentru a proteja dictatura.
Documentele indică faptul că ofițerul Lucian Pahonțu și plutonul său au fost prezenți în noaptea de 21 spre 22 decembrie în perimetrul baricadei de la Intercontinental, un loc transformat într-o baie de sânge de către forțele de ordine. În acea noapte, la București, forțele armate au ucis 48 de persoane și au arestat și bătut sute de manifestanți. De asemenea, ancheta menționează că trupele din care făcea parte Pahonțu ar fi fost implicate ulterior și în represiunea brutală a manifestanților în timpul Mineriadei din 13 iunie 1990.
Cum răspunde șeful SPP
Contactat pentru a oferi clarificări cu privire la acțiunile sale din timpul Revoluției, Lucian Pahonțu a evitat să răspundă la întrebările punctuale adresate de jurnaliști referitoare la biografia sa.
Șeful SPP s-a rezumat la a transmite un punct de vedere general, afirmând că întreaga sa activitate s-a derulat în strictă conformitate cu normele legale și cu principiile militare. Generalul a invocat loialitatea, devotamentul față de țară, onoarea și integritatea drept pilonii care i-au ghidat cariera în uniformă.
În vârstă de 60 de ani, Lucian Pahonțu a fost trecut în rezervă în anul 2024 cu gradul de general cu patru stele, însă și-a păstrat și continuă să își exercite funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază, instituție la conducerea căreia a fost numit în anul 2005.
Libertatea a solicitat un punct de vedere Institutiei Prezidențiale referitoare la dezvăluirile din acest articol, însă până la această oră nu am primit aceste clarificări.
Parcursul profesional al lui Lucian Pahonțu
Pahonțu nu este un demnitar public lipsit de controverse. În anul 2019, Libertatea a dezvăluit că acesta a publicat o carte plagiată. El a absolvit Școala de Ofițeri de Transmisiuni în anul 1987, după care a lucrat în Ministerul de Interne. În decembrie 1989, Lucian Pahonțu era ofițer în trupele de securitate - o structură militară care acționa în uniformă, separată de Securitate. În CV-ul oficial, publicat pe site-ul SPP, Pohonțu apare drept comandant de pluton în cadrul Ministerului Afacerilor Interne în perioada 1987-1990. În logica democratică, el ar fi trebuit lustrat.
Din 2005, a fost director al SPP, cu rang de secretar de stat, numit de Traian Băsescu. Anterior, în perioada 2002-2005, a fost comandant al Brigăzii Speciale de Intervenţie Vlad Ţepeş a Jandarmeriei Române.
Între 1999 şi 2002 a fost şef de Stat Major la Brigada 11 Mobilă Jandarmi din Bucureşti. A absolvit în 1994 cursurile Facultăţii de Arme Întrunite din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, iar în 2003 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare.
Potrivit Newsweek, Lucian Pahonțu încasează un salariu de 31.300 de lei net în calitate de șef al SPP, în timp ce adjunctul său primește 25.000 de lei.
