De Petre Dobrescu,

Tot în Polonia, capului familiei îi este interzis să atingă coca din care se face pâinea ori pasca pentru masa de Înviere, pentru că-i va albi mustaţa, iar aluatul nu va creşte. Mai există convingerea că dacă înghiţi un mâţişor de pe crenguţa de salcie binecuvântată de preot în timpul slujbei de Paşte îţi vei păstra sănătatea sau, dacă eşti bolnav, te vei vindeca.

În unele zone ale Poloniei, oamenii nu au voie să facă fum în ziua de Înviere, aşa că nu pot aprinde focul pentru a-şi încălzi mâncarea. De aceea, specialităţile lor de sărbătoare sunt gândite de aşa natură încât să poată fi servite şi reci.

BULGARIA. În anumite părţi ale ţării cu care ne învecinăm la sud de Dunăre, oamenii obişnuiesc să arunce de la unul la celălalt ouăle înroşite, în duminica Paştelui. Dacă la finalul paselor ouăle sunt întregi, “jucătorii” vor avea succes tot anul. Tot vecinii de la sud de Dunăre obişnuiesc să ciocnească ouă de peretele unei biserici şi să mângâie obrajii copiilor cu primul ou vopsit, crezând că astfel îi feresc pe cei mici de boli.

FRANŢA. În sud-estul ţării, în departamentul Gironde, se află oraşelul Haux, care are o tradiţie pascală puţin spus ciudată: luni, în centrul micii localităţi, se face o omletă uriaşă, din 450 de ouă! Se pare că acest obicei a luat fiinţă după ce Napoleon s-a oprit în Haux şi a comandat o omletă, iar după ce a mâncat-o, s-a declarat încântat şi a cerut ca toată armata lui să fie hrănită cu omletă. Atunci, s-au adunat ouăle din toate gospodăriile din zonă pentru a-i face pe plac împăratului.

Tot de Franţa se leagă o povestioară amuzantă, prin care adulţii par să fi… concediat Iepuraşul de Paşte. În sâmbăta dinaintea Învierii, în nici o biserică nu bat clopotele, iar explicaţia dată celor mici este că toate clopotele şi-au luat zborul din lăcaşele de cult şi au plecat la Roma, să-l vadă pe Papă. La întoarcere, clopotele nu vin cu mâna goală, ci le aduc copiilor ouă vopsite şi dulciuri.

GRECIA. Învierea e sărbătorită cu spectacole de artificii puse la punct chiar de biserici, între care există o adevărată competiţie. În prima zi de Paşte, căreia îi spun “Sfânta Duminică”, grecii aruncă pe geam castroane, farfurii şi pahare. Părerile sunt împărţite când vine vorba despre originea acestui obicei: unii susţin că e preluat de la veneţieni, care fac asta de Revelion, ca un semn că se dezbară de vechi şi primesc în casă noul an, alţii spun că ar fi modul prin care se sărbătoreşte venirea primăverii; vasele sunt sparte şi înlocuite cu unele noi, în care vor fi puse la păstrare recoltele de peste an.

ITALIA. În Florenţa, un car alegoric umplut cu artificii e tras de un bivol alb până în faţa catedralei. În timp ce corul cântă, spre car e trasă o rachetă micuţă în formă de porumbel alb, care-l aprinde, oferind un spectacol de artificii unic. Apoi, pe străzi are loc o paradă de costume medievale.

MAREA BRITANIE. Înainte vreme, în Joia Mare, regele sau regina Angliei obişnuia să spele picioarele sărmanilor, imitând gestul făcut de Iisus înaintea Cinei cea de Taină. Erau aleşi atâţia oameni câţi ani avea monarhul pentru a beneficia de acest serviciu. În timp, această tradiţie a fost înlocuită de o alta, mai puţin… înjositoare pentru regină: dăruirea câtorva punguţe cu bani oamenilor sărmani. E vorba de-spre bani din argint, bătuţi special pentru această ocazie şi puşi în punguţe făcute dintr-o piele foarte moale.

Englezii din Leicestershire încing, în a doua zi de Paşte, un meci cu… butoaie de bere

O tradiţie pascală veche se respectă în Leicestershire, unde bărbaţii din satele învecinate Hallaton şi Medbourne încing, în lunea de după Înviere, un meci cu… butoaie de bere! Două sunt pline şi unul e gol. În prima repriză, unul din butoaiele pline e aşezat pe coama dealului şi fiecare dintre echipe încearcă să-l tragă-n jos şi să-l treacă pârâul, pentru a-l duce în zona marcată ca fiind terenul ei. Cine câştigă îşi adjudecă butoiul, evident. În cea de-a doua repriză, butoiul gol e pe post de minge, iar echipa învingătoare pune mâna pe cel de-al doilea butoi plin cu bere…

SPANIA. În Sevilla, înainte de Paşte are loc o paradă de amploare, în timpul căreia defilează 52 de culte religioase diferite. Carele alegorice sunt împodobite cu cruci, candele şi statuete reprezentându-i pe Iisus şi Fecioara Maria, iar fiecare scenă e atent concepută să redea cât mai fidel miracolul Învierii.

Spaniolii organizează procesiuni impresionante

Spaniolii organizează procesiuni impresionante

Şi în Malaga, în Săptămâna Patimilor sunt organizate procesiuni impresionante, la care oamenii poartă straie albe. Iar în Hellin, un oraş din provincia Albacete, au loc cele mai zgomotoase parade: între 8.000 şi 10.000 de toboşari bat darabana la unison!

SUEDIA şi DANEMARCA. Nordicii au umor, e clar, fiindcă Paştele seamănă… cu Halloweenul! În Suedia şi Danemarca, copiii se costumează în vrăjitori şi vrăjitoare, îşi pictează obrajii în roşu şi pleacă la colindat prin cartier. Ei le dau celor care le deschid uşile desene făcute de mânuţele lor sau crengi de salcie împodobite, primind, la schimb, dulciuri.

Copiii nordici îmbracă straie vrăjitoreşti

Copiii nordici îmbracă straie vrăjitoreşti

NORVEGIA. De Paşte, posturile TV din Norvegia difuzează documentare despre crime misterioase, iar familiile se adună pentru a le urmări împreună şi pentru a încerca apoi să ghicească cine ar putea fi făptaşul. Apetenţa pentru astfel de poveşti tenebroase e atât de accentuată în perioada sărbătorii Învierii, că până şi producătorii de lapte aleg să publice, pe cutii, mici… mistere ce se cer dezlegate.

FINLANDA. Aici, oamenii iau pauze dese de la orice ar face, în perioada Paştelui, pentru a… se uita cum creşte iarba. Sună bizar şi amuzant şi pare pierdere de vreme, dar pentru ei, când dă firul ierbii, e semn nu doar că a venit Paştele, ci şi că a venit, în sfârşit, primăvara.

SUA. Aici, ouăle vopsite nu sunt atârnate, ci… ascunse în iarbă, prin tufele de flori sau prin boscheţi, iar copiii pornesc în căutarea lor. Celor mici li se spune că Iepuraşul a ascuns ouăle, iar câştigătorul “vânătorii” e declarat, desigur, cel care găseşte cele mai multe…

În America, picii pornesc la vânătoare de ouă roşii

În America, picii pornesc la vânătoare de ouă roşii

Tot în America, în oraşul texan Fredericksburg, înfiinţat în anul 1846 de imigranţi germani, există obiceiul aprinderii de focuri uriaşe în Ajun. Copiilor li se spune că Iepuraşul de Paşte foloseşte aceste focuri pentru a vopsi ouăle.

MEXIC. Săptămâna dinaintea Paştelui, numită Săptămâna Sfântă (Semana Santa), e mai importantă decât cea care urmează Învierii, numită Pascua. În Săptămâna Sfântă, mexicanii îşi atârnă de catul uşii crengi de salcie binecuvântate de preot şi organizează procesiuni ce amintesc de crucificarea lui Iisus – cel ales pe post de Mântuitor trebuie să fie un tip puternic, fiindcă e pus să care pe umeri o cruce care cântăreşte câteva zeci de kilograme!

Mexicanul ales să-l întruchipeze pe Iisus poartă pe umeri o cruce foarte grea

Mexicanul ales să-l întruchipeze pe Iisus poartă pe umeri o cruce foarte grea

În Iztapalapa, o suburbie săracă a capitalei Ciudad de Mexico, de Paşte e pusă în scenă o piesă de-spre crucificarea şi Învierea lui Iisus la care ia parte toată suflarea locului, fiecărei persoane fiindu-i repartizat un rol, cât de mic. Această tradiţie datează din anul 1833.

În unele regiuni din Mexic se organizează în fiecare dimineaţă din Săptămâna Sfântă procesiuni în timpul cărora sunt plimbate pe străzi statui reprezentându-i pe Iisus şi Fecioara Maria.

COLUMBIA. Meniul de Paşte din această ţară e unul dintre cele mai bizare. Columbienii nu au pe masă, de Înviere, nici miel, nici pască, nici cozonaci ori ciocolată, ci feluri preparate din… iguană, broască ţestoasă şi capibara (cele mai mari rozătoare de pe Pământ).

BRAZILIA. În Ajun, în special în oraşele mici se mai păstrează tradiţia organizării de minicarnavaluri prin care se sărbătoreşte sfârşitul postului – sunt numite, generic, “Sabado de Aleluia”. Un alt obicei pascal al brazilienilor este confecţionarea de păpuşi din paie reprezentându-l pe Iuda, care sunt atârnate prin pomi, de stâlpi şi de garduri şi sunt bătute. În varianta… modernă, păpuşile sunt de multe ori făcute după chipul şi asemănarea politicienilor care au fost implicaţi în scandaluri în ultimele luni şi şi-au dezamăgit alegătorii.

INDONEZIA. De Paşte are loc un adevărat spectacol, fiindcă se organizează procesiuni în timpul cărora sunt cărate pe străzi statui imense reprezentându-l pe Iisus. În plus, bărbaţi tineri, care sunt aleşi să joace rolul Mântuitorului, se lasă legaţi de cruci şi defilează pe artrele centrale… ca pe Drumul Golgotei. Creştinismul a fost dus în Indonezia de misionarii portughezi şi danezi, în secolul al XVI-lea.

FILIPINE. Parada organizată aici de Paşte e un spectacol al durerii: participanţii defilează desculţi şi pe jumătate dezbrăcaţi (de la brâu în sus) şi se autoflagelează, lovindu-se cu beţe de bambus şi chiar cu latul unor obiecte tăioase (săbii, de exemplu).

Filipinezii se autoflagelează, ca să le fie iertate păcatele

Filipinezii se autoflagelează, ca să le fie iertate păcatele

Suferinţa lor simbolizează suferinţa lui Iisus în timpul crucificării, iar autoflagelarea se crede că ar aduce iertarea păcatelor şi chiar vindecarea de boli.

ETIOPIA. În ţara africană Paştele nu prea e prilej de distracţie pentru creştini, ca-n alte locuri. Se ţine postul ca la carte, apoi, în noaptea Învierii, credincioşii asistă la o slujbă ce ţine… 7 ore! Lumea intră în biserică purtând straie albe şi lumânări aprinse în mâini, sâmbătă, la ora 20.00, şi iese dimineaţa următoare, la 3.00. La întoarcerea acasă, se ia un mic dejun frugal, pentru ca abia la amiază să consume preparate săţioase, din carne de miel sau de oaie.

La antipozi, Iepuraşul a fost «concediat», iar locul lui a fost luat de şoarecele marsupial

AUSTRALIA. Iepuraşul de Paşte nu ajunge la antipozi. Acolo, copiilor le duce dulciuri şi ouă vopsite… şoarecele marsupial. De ce au luat australienii decizia de a-l concedia pe urecheat şi de a-i da “jobul” lui altui rozător?

Iată şoricelul - viu şi de ciocolată - care i-a luat loc Iepuraşului

Iată şoricelul – viu şi de ciocolată – care i-a luat loc Iepuraşului

În primul rând, fiindcă că iepurii sunt vinovaţi pentru cele mai mari pagube înregistrate din agricultură (sunt pe primul loc în topul animalelor care distrug recoltele), iar în al doilea rând, pentru că şoarecele marsupial e o specie ameninţată cu dispariţia şi pe această cale e făcută cunoscută povestea lui şi oamenii înţeleg că trebuie să-l ocrotească şi să-i protejeze habitatul.

BERMUDA. Aici, cea mai spectaculoasă zi din perioada Paştelui e Vinerea Mare, când toţi copiii înalţă zmeie, iar adulţii se adună să admire spectacolul. Zmeiele sunt făcute, nu cumpărate, iar cei mici, ajutaţi de părinţii lor, se întrec în a le desena, colora şi decora cât mai frumos. Acest lucru a devenit tradiţie după ce o profesoară a folosit un zmeu pentru a le explica elevilor ei cum s-a înălţat Iisus la Cer… Tot în Bermuda se obişnuieşte să se consume pâinici în formă de Cruce în perioada Paştelui.

CEHIA. În a doua zi de Paşte, bărbaţii lovesc uşor femeile care le plac cu nuiele de salcie decorate cu funde colorate – se spune că vitalitatea şi fertilitatea salciei, prima care înfloreşte primăvara, sunt astfel… transferate doamnelor şi domnişoarelor. E rău să nu te atingă nici o nuia, pentru că asta înseamnă că nici un bărbat nu te place!

Aşa arată nuielele cu care-şi “încing” cehii femeile, de Paşte

Aşa arată nuielele cu care-şi “încing” cehii femeile, de Paşte

După ce sunt… “lovite”, femeile îşi răsplătesc admiratorii cu un ou decorat, cu bani sau cu un pahar de tărie. A doua zi, e rândul lor să “marcheze” bărbaţii care le plac, într-un mod şi mai puţin plăcut: le toarnă pe cap apă rece ca gheaţa.