Finlanda vrea să renunțe la convenția globală ce interzice minele terestre și crește cu 3 miliarde de euro cheltuielile pentru apărare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Finlanda, recent devenită membră NATO, ia măsuri drastice pentru a-și consolida apărarea în fața amenințării rusești. Guvernul de la Helsinki a anunțat marți intenția de a se retrage din convenția globală de interzicere a minelor antipersonal și de a crește cheltuielile militare la cel puțin 3% din PIB până în 2029, potrivit Reuters.
Cuprins:
Deciziile vin ca răspuns la tensiunile crescânde cu Rusia
În urma aderării la NATO în 2023, Finlanda și-a închis granița terestră cu Rusia, acuzând Moscova că folosește imigrația ca armă. Kremlinul a negat aceste acuzații și susține că este deschis la normalizarea relațiilor, dar acuză Finlanda că a redus legăturile bilaterale „aproape la zero”.
Finlanda intenționează să se retragă din convenția globală care interzice minele antipersonal, urmând exemplul Poloniei și al țărilor baltice.
Această mișcare ar permite Finlandei să înceapă să stocheze din nou mine terestre pentru a le avea la dispoziție în caz de necesitate.
„Retragerea din Convenţia de la Ottawa ne va oferi posibilitatea de a ne pregăti pentru schimbările din mediul de securitate într-un mod mai versatil”, a explicat Petteri Orpo, premierul Finlandei.
Ministrul agriculturii și silviculturii, Sari Essayah, a adăugat: „Finlanda va folosi minele într-un mod responsabil, dar ele sunt un factor de descurajare de care avem nevoie”.
Creșterea cheltuielilor militare
Pe lângă retragerea din convenția privind minele antipersonal, Finlanda va aloca încă 3 miliarde de euro pentru apărare. Acest lucru va duce la creșterea cheltuielilor militare de la 2,41% în 2024 la 3% din PIB până în 2029.
Președintele Alexander Stubb a comentat pe platforma X: „Aceasta este o parte din contribuţia Finlandei la asumarea de către Europa a unei mai mari responsabilităţi pentru propria noastră apărare”.
Reacția Rusiei
Întrebat despre posibilitatea restabilirii relațiilor cu Finlanda, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Nu am avut niciun fel de probleme cu ei. A existat o cooperare reciproc avantajoasă. Companiile din cele două ţări au avut avantaje şi beneficii datorită acestei cooperări”.
Însă Peskov a acuzat Finlanda și Suedia că „târăsc infrastructura militară NATO pe teritoriul lor” și a adăugat: „Atât Finlanda, cât şi Suedia au preferat să reducă aceste relaţii practic la zero. Aceasta este, din păcate, starea tristă a relaţiilor noastre la care asistăm acum”.
Contextul tensiunilor ruso-finlandeze
Finlanda, care împarte o graniță de 1.300 km cu Rusia, a aderat la NATO în 2023, o decizie pe care Moscova a catalogat-o drept o „greșeală istorică periculoasă”. Invazia rusă în Ucraina din 2022 a determinat Finlanda să renunțe la decenii de neutralitate și să se alăture alianței nord-atlantice.
În același an, Finlanda și-a închis granița terestră cu Rusia, acuzând Moscova că folosește imigrația ca armă împotriva sa. Kremlinul a negat aceste acuzații.
Președintele finlandez Alexander Stubb a avertizat în mod repetat cu privire la necesitatea de a fi ferm în relația cu Rusia și de a lua în serios amenințarea pe care o reprezintă.
Cu toate acestea, într-o discuție recentă cu omologul său britanic, Stubb a menționat că Helsinki trebuie să se „pregătească mental” pentru restabilirea legăturilor cu Rusia la un moment dat.
Implicații pentru securitatea regională
Decizia Finlandei de a se retrage din convenția privind minele antipersonal și de a-și crește bugetul de apărare reflectă îngrijorările crescânde privind securitatea în regiunea baltică. Polonia și țările baltice - Estonia, Letonia și Lituania - au anunțat, de asemenea, intenția de a se retrage din Convenția de la Ottawa.
Aceste decizii vin în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va pune capăt războiului din Ucraina, stârnind îngrijorări în rândul țărilor din regiune cu privire la posibilitatea ca Rusia să se reînarmeze și să le vizeze ulterior.
Convenția de la Ottawa, semnată în 1997, a fost ratificată sau acceptată de peste 160 de țări, dar nu și de Rusia. Tratatul face parte dintr-o serie de acorduri internaționale încheiate după sfârșitul Războiului Rece pentru a încuraja dezarmarea globală.
Retragerea din acest tratat va necesita aprobarea parlamentului finlandez, dar se așteaptă ca măsura să fie adoptată, având în vedere sprijinul larg din partea guvernului și a partidelor de opoziție.
Finlanda a distrus peste 1 milion de mine antipersonal după 2012, fiind ultimul stat UE care a semnat Convenția de la Ottawa. Minele antipersonal sunt concepute pentru a fi ascunse în pământ și detonează automat atunci când cineva calcă pe ele sau trece prin apropierea lor.
În ciuda intenției de retragere, Finlanda, precum și Polonia și țările baltice au declarat că vor rămâne angajate față de dreptul umanitar, inclusiv față de protecția civililor în timpul conflictelor armate.
