Românul înmormântat într-un cimitir din Buenos Aires e omagiat pentru că a fost un „Schindler” al României. Florin Manoliu, eroul necunoscut

Florin Manoliu, un erou necunoscut al umanității

Florin Manoliu s-a născut pe data de 7 martie 1904, în Iași, România. După ce a studiat Dreptul în România și Economie la Paris, și-a început cariera diplomatică, ajungând, în 1943, consilier economic la ambasada română din Berna, Elveția.

La acea vreme, România se afla sub conducerea dictatorială a lui Ion Antonescu, aliat al Germaniei naziste. Cu toate acestea, Manoliu, un adversar declarat al nazismului, a decis să acționeze împotriva acestui regim.

Conform unui articol publicat în cotidianul argentinian La Nacion, Manoliu a colaborat cu activiști antifasciști, printre care și Georg Mandl, un comerciant evreu de origine maghiară, refugiat în Elveția.

Mandl, cunoscut ulterior sub numele de Georg Mantello, lucra la consulatul El Salvador din Geneva. Din 1942, el a început să emită certificate de cetățenie salvadoriană, salvând astfel mii de evrei de la deportare și moarte.

Mantello i-a cerut în 1944 lui Manoliu să efectueze o misiune extrem de riscantă

În mai 1944, Mantello i-a cerut lui Manoliu să efectueze o misiune extrem de riscantă: să transporte documente salvadoriene în Bistrița și să le distribuie familiilor evreiești vizate pentru deportare. Manoliu a acceptat fără ezitare, știind că va trebui să traverseze teritorii controlate de naziști, unde orice suspiciune de ajutor acordat evreilor putea duce la arestare sau chiar moarte.

La scurt timp după plecarea sa din Berna, Manoliu a fost oprit de Gestapo la Viena și interogat zile întregi la Berlin. Calm și hotărât, acesta și-a susținut nevinovăția, afirmând că are o misiune diplomatică în București.

Potrivit La Nacion, Manoliu le-a spus anchetatorilor că nu înțelege motivul detenției sale, având în vedere că România și Germania sunt țări aliate. În cele din urmă, a fost eliberat, dar cu restricția de a călători doar până în București.

Împotriva ordinelor Gestapo-ului, Manoliu a mers mai departe la Bistrița, doar pentru a descoperi că orașul fusese declarat „Judenrein” („curățat de evrei”). Cei 8.000 de evrei din regiune fuseseră deportați.

Fără să se lase descurajat, Manoliu și-a continuat misiunea spre Budapesta, unde a predat documentele salvadoriene viceconsulului elvețian Carl Lutz. Aceste acte au salvat viețile multor evrei maghiari, protejându-i de deportare.

În Budapesta, Manoliu a primit de la Miklos Krausz, reprezentant al Agenției Evreiești, o versiune a „Protocolului de la Auschwitz”. Raportul, redactat de Rudolf Vrba și Alfred Wetzler, doi evrei slovaci care au reușit să evadeze din lagărul de exterminare, detalia ororile comise acolo: camerele de gazare, execuțiile în masă.

Manoliu s-a întors în Elveția pe 21 iunie 1944

Manoliu s-a întors în Elveția pe 21 iunie 1944, predând documentele lui Mantello, care s-a asigurat că acestea sunt publicate în presa elvețiană. Dezvăluirile din Protocolul de la Auschwitz au declanșat o reacție internațională puternică, cerându-se oprirea deportărilor masive din Ungaria.

Pe 7 iulie 1944, regentul Miklos Horthy a ordonat încetarea deportărilor, salvând astfel viața a peste 120.000 de evrei maghiari, conform estimărilor canalului PBS.

Florin Manoliu s-a stabilit în Argentina în 1951

După război, Manoliu a părăsit România comunistă în 1947, stabilindu-se în Argentina în 1951. A devenit cetățean argentinian și s-a dedicat carierei universitare în Bahía Blanca, unde a predat economie la Universitatea Națională del Sur.

Până la moartea sa, în 1977, Manoliu a trăit departe de viața publică, rar vorbind despre faptele sale eroice.

În 2001, Centrul Mondial de Comemorare a Holocaustului cu sediul la Ierusalim, Yad Vashem i-a acordat postum distincția „Drept între Popoare”, recunoscând sacrificiile sale pentru salvarea evreilor în timpul Holocaustului. Aceeași onoare a fost acordată și lui Georg Mantello, și lui Carl Lutz.

Pe 12 iulie, Florin Manoliu va fi omagiat într-o ceremonie organizată la Cimitirul Britanic din Buenos Aires.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro