Fluorul și apa potabilă, între beneficii și riscuri
Fluorul se găsește în mod natural în apa potabilă, dar în concentrații reduse. În unele țări, precum SUA, Canada, Chile, Australia și Irlanda, acesta este adăugat în apa distribuită populației la un nivel de aproximativ 0,7 mg/l pentru a preveni cariile dentare.
Un nou studiu realizat de Institutul Karolinska din Suedia sugerează că acest mineral poate afecta dezvoltarea cognitivă a copiilor.
„Adăugarea fluorului în apa potabilă este un subiect controversat și dezbătut intens, mai ales în SUA și Canada, din cauza îngrijorărilor legate de posibile efecte asupra sănătății”, explică Maria Kippler, profesor asociat la Institutul de Medicină de Mediu al Institutului Karolinska.
„Rezultatele noastre sugerează că și concentrații relativ mici de fluor pot influența dezvoltarea timpurie a copiilor”, explică Kippler.
Pasta de dinți nu trebuie înghițită
Pentru a înțelege mai bine această legătură, cercetătorii au monitorizat 500 de mame și copiii lor dintr-o zonă rurală a Bangladeshului, unde fluorul apare natural în apa potabilă la niveluri similare cu cele din multe alte țări.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/fetita-care-se-spala-pe-dinti-foto-profimedia-images-e1741418797821-1024x577.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_e9113344388d134c6426393cde2e4ad2.jpg)
Copiii au fost evaluați la vârstele de 5 și 10 ani de psihologi specializați, folosind teste bine stabilite pentru măsurarea abilităților cognitive. Expunerea la fluor a fost determinată prin analiza concentrației din probele de urină ale mamelor și copiilor, ceea ce oferă o imagine clară asupra cantității absorbite din toate sursele, apă, alimente, produse de igienă dentară.
„Produsele de igienă dentară, cum ar fi pasta de dinți, nu sunt o sursă semnificativă de fluor, deoarece nu sunt destinate ingerării. Fluorul din pasta de dinți este important pentru prevenirea cariilor, dar este esențial ca și cei mici să fie învățați să nu înghită pasta în timpul periajului”, adaugă dr. Kippler.
Fluorul și scăderea abilităților cognitive
Cercetătorii au descoperit că mamele cu o concentrație medie de fluor în urină de 0,63 mg/L aveau copii cu scoruri mai mici la testele cognitive la 5 și 10 ani. De asemenea, copiii care, la vârsta de 10 ani, aveau un nivel de fluor în urină mai mare de 0,72 mg/L au prezentat abilități cognitive mai slabe, în special în ceea ce privește raționamentul verbal și capacitatea de a interpreta și procesa informațiile senzoriale.
Important de menționat este că aceste niveluri de expunere sunt sub pragul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Uniunea Europeană, care este de 1,5 mg/L pentru apa potabilă. În schimb, nu s-a găsit o legătură clară între concentrația de fluor în urina copiilor de 5 ani și abilitățile lor cognitive.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_ced1fbe9541fceb188fe48b169051f29.jpg)
„Acest lucru poate fi explicat prin faptul că expunerea a fost mai scurtă sau că la vârste fragede, absorbția fluorului este mai variabilă, deoarece o parte din acesta se depozitează în oase”, spune dr. Kippler.
Sunt necesare mai multe studii
Fiind un studiu observațional, cercetătorii nu pot trage concluzii ferme despre cauzalitatea dintre fluor și dezvoltarea cognitivă.
„Pentru a înțelege mai bine acest fenomen, este esențial să analizăm rezultatele mai multor studii similare și să dezvoltăm modele experimentale pentru a identifica mecanismele implicate”, explică dr. Kippler.
Studiul subliniază necesitatea unei cercetări mai aprofundate pentru a stabili cu exactitate efectele fluorului asupra sănătății copiilor și pentru a revizui, dacă este necesar, limitele recomandate pentru apa potabilă, alimente și produsele de igienă dentară.
„Chiar și mici modificări ale funcțiilor cognitive la nivel de populație pot avea consecințe importante pentru sănătatea publică”, avertizează cercetătorii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_7d571698bb7d8340dda19a6aad18434a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_a396c1c7076cf6cec0153467ee195638.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_3ae7b384fbbc02803f60512679f2b6df.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_511a2c708cf277f2dfcf01e7715c64ab.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_8cfd7f0fc83ab1c1b9af426be21f8926.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_2530bfae8552df1c14d23b461349ddfe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_225f2011e91fb0208faa821fac0a5139.jpg)