Înainte de pandemie, în jur de 6.000 de elevi români plecau la studii peste hotare. Alexandru Ghiță, fondatorul grupului Educativa, care organizează din 2005 târguri de oferte educaționale, crede că numărul celor care vor pleca va fi mai mic anul ăsta, după Brexit și din cauza pandemiei, dar nu pentru că nu sunt în continuare atrași să studieze în afară.
De 16 ani de când ajută tineri să plece în străinătate observă cum aproape jumătate dintre cei admiși nu ajung să plece din cauză că n-au bani. Pentru a rezolva această problemă a înființat în 2019 o instituție financiară nebancară numită FINS care acordă credite de până la 25 de mii de euro pentru studii de licență și masterat în Europa (inclusiv Marea Britanie și Elveția).
Împrumuturile sunt garantate de Fondul European de Investiții, parte a Băncii Europene de Investiții. Anul ăsta pot acorda împrumuturi de până la 5,5 milioane de euro, cu un nivel mediu al Dobânzii Anuale Efective (DAE) de 11,50%.
Alexandru Ghiță crede că toți tinerii, indiferent de veniturile familiei, merită să studieze la cele mai bune instituții de învățământ europene.
Tinerii care vin la noi sunt deja cetățeni globali, ei aparțin lumii, nu României. Este o întâmplare istorică că s-au născut la Mizil sau Bălți, în Moldova. Mintea lor și etosul e în lumea asta mare, acolo se văd ei conectați.
Alexandru Ghiță, președinte Educativa:
Cum sunt selectați viitorii studenți
Tinerii care vor să plece trec prin două etape de selecție. În prima trebuie să depună documentația: CV, scrisoare de recomandare, foi matricole, dovada de acceptare la universitatea străină. Dacă trec de această etapă, vor avea un interviu. Alexandru Ghiță a fost impresionat adesea de tinerii care se prezintă în fața sa cu planuri de dezvoltare personală coerente și pe termen lung.
„E o mare bucurie să vezi oameni sclipitori, superinteligenți, supercreativi, superdedicați. Am avut un interviu cu o tânără care s-a dus să studieze, de pildă, într-un program mixt de arhitectură și robotică, vrea să lucreze la a revoluționa industria materialelor de construcții”, își amintește specialistul.
Apoi își mai amintește cazul unui tânăr care a plecat în Danemarca pentru un masterat în geoinginerie cu planuri care depășesc orbita terestră. „Visul lui e să lucreze pentru avanposturile omenirii care vor fi construite pe Marte și voia să învețe cum să construiască pe solul marțian structuri care să reziste”.
„Unii erau acceptați la școli mari de computer science, robotică, erau olimpici, dar din păcate veneau dintr-o familie care nu are resurse financiare. Vezi acolo adeverința de venit a lui tata care câștigă 2.000 de lei și mai are pe încă cineva în întreținere. Pentru oameni ca ei am gândit soluțiile astea, să nu-i mai oprească nimic”.
E drept că România pierde astăzi un număr de oameni foarte capabili, dar cu programele potrivite îi poate câștiga mai târziu, dacă face niște proiecte care să-i atragă, crede Alexandru Ghiță. A avut mulți tineri la interviu care își lăsaseră deschisă portița revenirii acasă.
„O să-i fie lui bine, dar și nouă în jurul lui”
Important e ca potențialul unui tânăr talent să găsească locul potrivit dezvoltării, spune specialistul. „Care este cel mai bun lucru pentru omul respectiv? Fiindcă dacă omul respectiv se duce într-un loc, în România sau în altă parte, în care își pune în valoarea la maximum talentul și abilitățile, atunci va ajunge să construiască lucruri valoroase pentru societate. O să-i fie lui bine, dar și nouă în jurul lui”.
Din 2019, de la înființarea fondului de credite și până astăzi, deja zeci de tineri studiază în afară cu bani împrumutați. Au o perioadă de grație de până la 6 luni după absolvirea studiilor să înceapă să plătească, iar dacă reușesc să achite primele șase rate la timp, pot beneficia de reducerea dobânzii.
Durata maximă pentru rambursarea creditului este de 10 ani, iar ratele sunt fixe.
În 2009, statul român a înființat Agenția de Credite și Burse de Studii care avea și acest rol de a oferi împrumuturi pentru studii. Doar că această componentă există doar pe hârtie și până azi nu a avut niciun angajat.
Studenții se pot adresa pentru credite și direct unor bănci, dar acestea le cer fie să aibă cel puțin încă o persoană care să preia rolul de coîmprumutat sau garanții imobiliare.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro