MENIU CAUTĂ

G4Media.ro: Bolnavii de SIDA, ignorați de regimul lui Ceaușescu în anii ’80. „Mureau doi-trei copii pe zi, iar medicii trebuiau să pună alte diagnostice”

Distribuie

România avea în 1986 trei bolnavi de SIDA, după cum reiese dintr-o notă informativă trimisă Elenei Ceaușescu de ministrul Sănătății de atunci, Victor Ciobanu. În 1990, peste 10.000 de copii au fost diagnosticați cu HIV deoarece autoritățile comuniste nu verificaseră leagănele de copii. Mai mult, depistarea bolii nu s-a făcut la timp pentru că Nicolae Ceaușescu nu a permis importul seturilor necesare pentru analize, relatează G4Media.ro

În documentul descoperit recent în Arhivele Naționale, publicat de G4Media.ro, se arată că „la controlul grupelor de populație cu risc crescut de îmbolnăvire (925 de persoane examinate) s-au depistat 12 persoane suspecte, din care 1 homosexual, 5 politransfuzați și un donator de sânge precum și 2 dializați, toți aflați în supraveghere medicală”. „Până în prezent, în țara noastră s-au înregistrat 3 cazuri de boală, din care unul a decedat, toți homosexuali”, se arată în nota informativă semnată de Victor Ciobanu.

În aceeași notă este menționat faptul că în SUA, în intervalul 1981-1986 s-au înregistrat 17.361 de cazuri, iar în Europa 2.006 de cazuri de HIV.

Documentul din arhivă, prezentat de g4media

Numărul cazurilor de SIDA, depistate mai ales în rândul copiilor, a crescut exponențial în anii ’90. Luciana Mia Jinga, doctor în istorie și cercetător în cadrul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, a explicat cum a fost posibil acest lucru.

„Raportul nu este fals, dar nici nu reflectă realitatea. România nu deținea kit-ul pentru a face analiza pe scară largă. Primele cazuri au fost descoperite la începutul anilor ‘80 și sursa infectării a fost identificată în rândul studenților străini sau marinarilor din zonele portuare. Atunci, Ministerul Sănătății a cerut importarea kit-urilor pentru depistarea bolii. Ceaușescu a refuzat și a cerut ca testul să fie realizat de la zero în România. Asta explică retardul în depistarea cazurilor noi pentru perioada 1982 – 1990”, a declarat, pentru G4media.ro, Luciana Mia Jinga.

Lipsa totală de transparență din timpul comunismului, lipsa de teste și a unei politici de prevenire a bolii au dus la dezastrul în privința îmbolnăvărilor de SIDA în anii 90.

„Autoritățile știau de existența acestei boli. Primul studiu de specialitate a apărut în 1985 într-o revistă medicală. Apoi s-a ascuns totul despre această boală. Copiii infectați erau luați din familie și închiși într-o secție specială la spitalul Victor Babeș în București, sub conducerea și supravegherea Securității de atunci. Întrebarea este cum s-a ajuns la miile de copii infestați. Nimeni nu a răspuns la asta, e așa numit accident epidemiologic pentru care nimeni nu a răspuns până acum. Cert este că s-a petrecut în sistemul medical prin manevre și metode medicale. Mare parte a copiilor infestați sunt născuți în perioada 1988-1990. Cei 11.000 de copii diagnosticați cu HIV după 1990 au date de naștere ‘88-90”, ne-a declarat Iulian Petre, director executiv al Uniunii Naționale a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA.

Regimul comunist a ales să ascundă cazurile de îmbolnăviri cu SIDA, o boală pe care o considera proprie Occidentului decadent.

„Mureau doi-trei copii pe zi, iar medicii trebuiau să pună alte diagnostice de deces: în România, țară comunistă, nu se putea muri de SIDA”, mai arată medicul Rodica Mătușa în amintirile ei despre acele vremuri.

În august 2018, Ministerul Muncii a anunțat că lucrează la o lege prin care persoanele bolnave de SIDA sau cancer vor putea primi indemnizație socială în cazul în care nu au cotizat cel puțin 15 ani la sistemul public de pensii.


 

Comentarii