Ceartă politică, reticență la restricții și o falsă senzație de siguranță. Germania, de la un model al luptei cu pandemia, la lockdown de Crăciun
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Conflictul politic dintre guvernul federal și cele regionale și reticența tot mai mare a cetățenilor și a autorităților în fața măsurilor dure de combatere a COVID au adus Germania chiar în situația pe care a încercat să o evite acum o lună și jumătate: aceea de a institui un lockdown dur, pentru a stopa creșterea necontrolată a pandemiei care a lovit țara mult mai rău decât în primăvară, scriu Bloomberg și Deutsche Welle.
Cuprins:
Anunțul dureros a fost făcut duminică de cancelarul Angela Merkel, după o discuție cu liderii regionali: Germania va intra, începând de miercuri și până în ianuarie, într-un lockdown dur, care presupune printre altele închiderea școlilor și a grădinițelor, închiderea magazinelor neesențiale și reducerea numărului de persoane care se pot întâlni de Crăciun în cadrul reuniunilor private de familie.
Situația se înrăutățise încă de la finalul lunii octombrie, dar în noiembrie, autoritățile au instituit restricții ceva mai blânde, care au închis doar restaurantele și barurile, dar au lăsat celelalte afaceri deschise, cu intenția de a proteja economia.
Epidemia a continuat să crească în intensitate și a ajuns la cote neîntâlnite în primăvară: peste 20.000 de cazuri de infectare timp de mai multe zile.
Numărul deceselor zilnice a trecut și el de 400 sau chiar 500, în mai multe rânduri, începând din noiembrie.
În plus, medicii au avertizat că, în acest ritm, secțiile de terapie intensivă din unele regiuni vor fi suprasolicitate în câteva săptămâni.
Comparativ cu alte țări din Europa, precum Italia sau Spania, situația este evident mai bună. Dar comparativ cu felul în care chiar Germania a gestionat primul val pandemic, în primăvară, situația de acum este îngrijorătoare.
Problemele Germaniei, scrie Bloomberg, sunt legate de sistemul ei federal complex, și uneori disfuncțional, de politica granițelor deschise și de lupta pentru putere în interiorul partidului lui Merkel.
Merkel, în contradicție cu liderii regionali
Cancelarul Angela Merkel, care intră pe ultima sută de metri la conducerea țării, înainte de a ceda puterea, este parțial de vină pentru actuala situație, notează Bloomberg.
În primăvară, ea a anunțat că țara a câștigat lupta cu virusul și a promis să evite impunerea unui nou lockdown, care oricum fusese mai puțin aspru decât cel impus în alte țări precum Italia sau Spania.
Acest lucru a generat impresia că Germania poate scăpa de epidemie cu restricții mai relaxate, care să nu producă pagube economice așa de mari. În plus, cetățenii au căpătat o falsă senzație de siguranță în lunile de vară și au călătorit liberi în întreaga Europă.
Autoritățile au reacționat la fel de relaxat și nu au luat măsuri stricte pentru protejarea țării în fața celui de-al doilea val: creșterea capacității de testare, protejarea bătrânilor, scrie site-ul de știri.
Faptul că țara împarte granițe cu Belgia și Cehia, două dintre epicentrele pandemiei în Europa, pare să fi contribuit la creșterea numărului de infectări.
În noiembrie devenise deja clar că rata de infectare nu o să scadă, iar Merkel ar fi preferat măsuri mai dure de combatere a epidemiei. Dar sistemul federal, în care landurile controlează politica de sănătate și cea pentru educație, a devenit un obstacol.
În ciuda dorinței lui Merkel, mai multe landuri s-au opus înăspririi măsurilor. Liderii regionali s-au temut că vor aliena alegătorii.
Duminică, atunci când a anunțat noua serie de restricții, Merkel a admis că măsurile luate în noiembrie nu au funcționat.
Cumpărăturile de Crăciun, a subliniat cancelarul, sunt de vină pentru creșterea considerabilă a contactelor sociale, care au alimentat creșterea numărului de infectări.
O campanie electorală cu efecte asupra pandemiei
În unele cazuri, decizia a fost influențată de lupta pentru șefia partidului aflat la guvernare (CDU - creștin democrat) și implicit pentru postul de cancelar, după plecarea lui Merkel.
Premierul Bavariei, Markus Soeder, favorit pentru a prelua postul de cancelar, a susținut poziția mai dură a lui Merkel, în încercarea de a-și întări profilul național.
El a anulat Oktoberfestul încă din primăvară, spre exemplu. Iar săptămâna trecută, înainte de anunțarea lockdown-ului la nivel național, el impusese deja restricții de circulație pe timpul nopții în landul pe care îl conduce.
În contrast, Armin Laschet, liderul landului Renania de Nord-Westfalia și unul dintre rivalii lui Soeder, a susținut o întoarcere rapidă la normalitate.
Între timp, el și-a schimbat poziția și a început la rândul lui să susțină un lockdown. Era deja foarte târziu.
Reticență la restricții
Sondajele arată în același timp că germanii suferă, ca majoritatea europenilor, de o oboseală care alimentează reticența cu privire la restricții.
Potrivit lui Lothar Wieler, președintele Institutului Robert Koch, germanii și-au redus contactele cu 40%, în timpul valului doi, comparativ cu 60%, în timpul primului val.
Reticența s-a văzut și în numeroasele demonstrații organizate împotriva restricțiilor în ultimele luni.
Saxonia are în prezent una dintre cele mai mari rate de infectare, iar experții, scrie Deutsche Welle, au o explicație.
Potrivit acestora, situația epidemică din această regiune are legătură cu faptul că mulți oameni de aici refuză să poarte mască de protecție.
Rolul rolul extremei drepte și al granițelor deschise
Printre acești oameni se află oameni care demonstrează frecvent împotriva restricțiilor, inclusiv adepți ai extremei drepte.
Opinia lor pe tema măștilor și a distanțării sociale este împărtășită de partidul extremist Alternativa pentru Germania (AfD), care are o prezență puternică în Saxonia.
De aceea, Martin Dulig, un oficial al social-democraților (SPD), este convins că AfD poartă o parte din vină pentru creșterea numărului de cazuri de infectare.
Partidul, spune el, a devenit reprezentantul parlamentar al oamenilor care se opun măștilor.
Această teorie este contestată însă chiar de un coleg al lui Dulig din partid, primarul orașului Bauntzen, Alexander Ahrens.
Acesta spune că este ”absurd” să susții că pandemia se aliniază tendințelor politice. În schimb, el crede că rata mare de infectare din regiunea Bautzen are legătură cu apropierea de granița cu Cehia, țară care se confruntă cu un val pandemic agresiv.
”Această situație era de așteptat în regiunile aflate la graniță. Am spus deja acum câteva luni că dacă granița cu Cehia nu este închisă, atunci pandemia se va vărsa spre noi, a spus Ahrens, care a explicat că fluxul de persoane dintre cele două țări este considerabil.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
