Ghidul Anunțat De Firea Spune Că Victimele Hărțuirii Pot Depune Plângere Anonim. Ministra Vrea însă Ca Victimele Lui Budăi Să Iasă Public, Cu Dovezi

Într-un clip video postat luni, 20 februarie, pe Facebook, Gabriela Firea anunța că „primul ghid pentru prevenirea și combaterea hărțuirii sexuale și morale la locul de muncă se află de acum pe circuitul de avizare interministerial și ajunge în perioada următoare pe masa Guvernului”.

Ghidul este un instrument care va fi implementat în toate instituțiile și care privește atât angajații, cât și angajatorii, anunța Firea în decembrie 2022. Documentul a fost elaborat de specialiștii ANES împreună cu Institutul Român Pentru Drepturile Omului și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

În mesajul său video de luni, Gabriela Firea îi mulțumește Ministerului Muncii condus de Marius Budăi, pentru sprijinul acordat în realizarea acestui ghid. Totul se întâmpla la cinci zile după ce Libertatea a relatat despre mai multe cazuri în care ministrul Budăi a avut derapaje la adresa femeilor. Într-unul dintre cazuri, ministrul a sunat, la ora două noaptea, o colegă de partid. În august 2022, la un hotel din Olimp, el a sunat insistent o deputată PSD, în toiul nopții, până când soțul femeii a fost nevoit să coboare la recepția hotelului pentru a interveni.

Gabriela Firea: „Să prezinte publicului dovezile!”

Recomandări

Ciucă și Bode, acuzați că se înțeleg cu PSD fără să se consulte cu partidul, după scandalul pragului pentru abuz în serviciu, adoptat în Senat. „S-a făcut semnul cu degetul să votăm”

Inițial, Gabriela Firea nu a reacționat deloc la cazul ministrului Budăi. Luni, într-un scurt interviu video dat ziarului, ministra a spus:

„Persoanele care au făcut această reclamație să prezinte publicului dovezile, așa ar fi normal. Mie, dacă mi se întâmpla așa ceva, eu aș fi spus tocmai în ideea de a nu se repeta aceste incidente și de a nu lăsa ca aceste practici să fie acoperite. Cazul nu trebuie prezentat pe surse. Acum ce facem, ne luptăm cu știrile pe surse?”.

Libertatea a protejat identitatea femeilor care îl acuzau pe Budăi de hărțuire, respectiv de un comportament nepotrivit, deoarece expunerea identității lor le-ar fi pus în situații vulnerabile.

Ghidul creat de Ministerul condus de Gabriela Firea: „Plângere anonimă”

Reacția Gabrielei Firea, ca femeile să fi ieșit public cu dovezi despre comportamentul ministrului Budăi, contrazice însă chiar ghidul pe care l-a anunțat luni și care spune că o victimă a hărțuirii poate să depună plângere anonim în instituția în care lucrează și că persoanele responsabile să primească și să soluționeze aceste plângeri au obligația de a le trata „în deplină confidențialitate”.

Mai mult, ghidul menit să combată hărțuirea la locul de muncă spune că plângerea poate veni și de la un coleg martor, nu neapărat de la victimă.

Recomandări

Corespondență din San Francisco. Ce spune Ion Stoica, al patrulea cel mai bogat român, despre cum a creat sistemul care învață ChatGPT și cum vede România politicienilor de azi: „Ceva absolut reprobabil, nu este admisibil”

Scopul ghidului, realizat la nivel guvernamental, este de a stabili cadrul metodologic pentru instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, civile şi militare, precum şi pentru companiile private, în lupta împotriva hărțuirii pe criteriul de sex și hărțuirii morale la locul de muncă.

De asemenea, studiile citate și de ONG-urile dedicate drepturilor femeii arată că, deseori, victimele au nevoie de sprijin pentru a vorbi deschis despre situația suferită, tocmai pentru a nu deveni ținta bărbaților.

Ce intră la hărțuire

Hărțuirea este definită, în ghid, drept un comportament nedorit, inclusiv de natură sexuală, care face o persoană să se simtă ofensată, umilită sau intimidată. Aceasta include situațiile în care o persoană este pusă să se angajeze în activități sexuale ca o condiție a angajării, precum și situații care creează un mediu ostil, intimidant sau umilitor. Hărțuirea poate implica unul sau mai multe incidente și/sau acțiuni care constituie hărțuire fizică, verbală și nonverbală.

Printre exemplele de hărțuire la locul de muncă, din ghid, se numără:

manifestarea sau diseminarea unui material ofensator sau cu conținut indecent;
insinuări, batjocură, glume sau remarci obscene ori sexiste/rasiste/homofobe;
folosirea unui limbaj ofensator în descrierea unei persoane cu dizabilitate sau ironizarea unei persoane cu dizabilitate;
comentarii despre aspectul fizic sau caracterul unei persoane, de natură să cauzeze stânjeneală sau suferință;
atenție nedorită, precum spionare, urmărire permanentă, șicanare, comportament exagerat de familiar sau atenție verbală ori fizică nedorită;
efectuarea sau trimiterea de: apeluri telefonice, SMS-uri, e-mailuri, mesaje pe rețelele sociale, faxuri sau scrisori nedorite, cu conotații sexuale, ostile sau care invadează viața privată a unei persoane;
întrebări nejustificate, inoportune sau persistente despre vârsta, starea civilă, viața personală, interesele sau orientarea sexuală a unei persoane, ori 15 întrebări similare despre originea rasială sau etnică a unei persoane, inclusiv despre cultura sau religia acesteia.
avansuri sexuale nedorite, solicitări repetate de acordare a unei întâlniri, sau amenințări;
sugestii privind faptul că favorurile sexuale îi pot aduce unei persoane promovarea profesională sau că, dacă aceasta nu le acordă, atunci cariera sa va avea de suferit;
priviri insistente, gesturi grosolane, atingeri, apucări sau alte tipuri de contact corporal nenecesar, precum atingerea în treacăt de alte persoane;
răspândirea de zvonuri malițioase sau insultarea unei persoane (în special pe motive de vârstă, rasă, căsătorie, parteneriat civil, sarcină și maternitate, sex, dizabilitate, și religie sau credință).

Recomandări

EXCLUSIV. Contractul prin care banii au dispărut către Sofia, oferit de un avertizor de integritate bulgar: „E furt cu premeditare: Euroins a cedat tot, iar statul român, adică cetățenii, vor trebui să plătească”

Prima condamnare la CEDO într-un caz de hărțuire sexuală

Libertatea a prezentat cazul lui C., o femeie din Timișoara care a adus prima hotărâre din istoria Curții Europene a Drepturilor Omului într-un caz de hărțuire sexuală la locul de muncă. Femeia lucra la salubritate în Gara Timișoara Est și a depus în 2017 plângere de hărțuire sexuală împotriva șefului CFR al gării. Autoritățile române au clasat cazul. Dar lupta ei a continuat, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a dat dreptate. „Este prima decizie CEDO care spune că hărțuirea sexuală este o atingere la adresa vieții private”, spunea, pentru Libertatea, Iulia Motoc, judecătoare CEDO care a făcut parte din completul de judecată.

Circa 44% dintre angajaţii români s-au simţit hărţuiţi sexual la locul de muncă cel puţin o dată de-a lungul carierei, arată un sondaj al platformei de recrutare Bestjobs, din 2019, citat de News.ro.

Majoritatea celor care spun că s-au simţit hărţuiţi sexual la job sunt femei (86%), însă patru din cinci persoane afectate nu au raportat incidentele colegilor sau superiorilor, preferând să suporte sau să plece din companie, relevă datele aceluiași sondaj.

Ce rol va avea managerul instituției

Potrivit ghidului lansat de Ministerul Familiei, conducătorul instituției se va asigura că toți salariații cunosc prevederile politicii antihărțuire și va crea toate pârghiile necesare pentru ca toate situațiile de „comportament necorespunzător să fie semnalate și soluționate”. El ar trebui să informeze autoritățile publice abilitate (Inspectoratul Teritorial de Muncă, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instanțele de judecată, dacă hărțuirea este atât de gravă, încât se regăsește în formele prevăzute de Codul Penal).

De asemenea, managerul trebuie să:

se asigură că angajații conștientizează că vor fi ascultați în situațiile pe care le expun, că nu au constrângeri de orice natură pentru a comunica starea de fapt și că situațiile prezentate sunt tratate cu atenția cuvenită și în deplină confidențialitate;
se asigură că incidentele în care se susține existența hărțuirii sunt investigate cu maximă seriozitate și raportate în conformitate cu politica aplicabilă;
numește o persoană responsabilă pentru primirea reclamațiilor;
demarează toate acțiunile necesare, pentru a se asigura că cei care se dovedesc vinovați de cazurile confirmate de hărțuire sunt tratați în conformitate cu procedura de cercetare disciplinară.

Potrivit ghidului, la nivelul fiecărei instituții ar trebui să existe o persoană responsabilă cu primirea reclamațiilor. Aceasta asigură suport și consiliere pentru angajații afectați în mod negativ de un incident de tip hărțuire.

Din nou, menționează ghidul, situațiile expuse trebuie „tratate cu atenția cuvenită și în deplină confidențialitate”.

Persoana responsabilă raportează conducătorului instituției toate situațiile de tip hărțuire care îi sunt aduse la cunoștință și gestionează procesele de soluționare a plângerilor și/sau a măsurile disciplinare, împreună cu conducerea instituției.

Plângerile pot fi anonime sau depuse de martori

Angajații ar trebui să fie informați periodic cu privire la politica anti-hărțuire, cu accent pe procedura de sesizare a cazurilor.

Plângerea poate fi anonimă. De asemenea, ea poate fi formală (document scris transmis fizic sau electronic) sau informală (o discuție avută cu persoanele responsabile). În plus, plângerea poate fi depusă nu doar de persoana vătămată, ci și de o altă persoană din instituție care a fost martoră la hărțuire.

Ghidul oferă atât posibilitatea soluționării informale, cât și formale a plângerii. În ambele cazuri, de la plângerea făcută de angajat nu ar trebui să treacă mai mult de 10 zile până la rezolvare.

În versiunea formală, persoana care a primit plângerea victimei va transmite situația completă către conducerea instituției, pentru a porni o investigație, care poate fi realizată de:

conducerea instituției
un investigator intern sau extern
o comisie formată din alte trei persoane.

Ce sancțiuni riscă hărțuitorii și angajatorii care nu reacționează cum trebuie

Orice persoană care a fost găsită vinovată de hărțuire în urma investigațiilor, încălcând condițiile politicii antihărțuire, poate fi supusă uneia dintre următoarele sancțiuni:

• avertisment verbal sau scris;
• evaluare nefavorabilă a performanțelor;
• reducerea salariului;
• transfer;
• retrogradare;
• suspendare;
• concediere.

În România, protecţia împotriva hărţuirii sexuale la locul de muncă este reglementată de Codul Muncii, de Ordonanța 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, de Legea nr. 202 /2002 pentru egalitate de șanse și de tratament între femei și bărbați, ale cărei norme metodologice au fost adoptate în 2019, precum și de Legea nr. 167/2020 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de hărțuire psihologică la locul de muncă. La acestea se adaugă și infracțiunile privitoare la viaţa sexuală cuprinse în Codul Penal.

Potrivit Legii nr. 167/2020, hărțuirea morală săvârșită la locul de muncă, prin lezarea drepturilor sau demnității unui alt angajat, este o contravenție și se pedepsește cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei.

Dacă angajatorul nu ia măsurile necesare pentru a preveni și combate actele de hărțuire morală la locul de muncă, acesta riscă o amendă între 30.000 și 50.000 de lei.

În plus, angajatorul va fi sancționat cu amendă, de la 50.000 lei la 200.000 lei, dacă stabilește, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]

GSP.RO

După un divorț dureros, a părăsit România împreună cu cei doi copii. Au trecut 7 ani de atunci, s-a recăsătorit, acum se bucură de o viaţă de lux

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii (2)

seaman651 • 24.02.2023, 07:45

Inca un politician PSD venit cu cercul. De acum, cele care au fost sunate de Budai vor trebui sa stea cu un reportofon la indemana, ca sa inregistreze apelurile nocturne ale "ministrului". Sau sa ceara prin justitie desfasuratorul apelurilor, de la SRI inregistrarea acestora... O simpla declaratie a celor implicati nu poate fi indeajuns.

misu50 • 23.02.2023, 12:50

Vor avea serios de lucru judecatorii cu asa ceva!! Tocmai bine ca sa poata tine la sertar dosarele serioase pana se prescriu!! Nimic nu e intamplator unde isi baga coada socialistii...