Reprezentanții HRW au intervievat 23 de solicitanți de azil afgani, din regiunea Evros, la granița Greciei cu Turcia. Aceștia susțin că au fost deportați violent de pe teritoriul elen, deposedați de bunuri, telefoane și bani, în perioada septembrie 2021 și februarie 2022.
Şaisprezece dintre migranți susțineau că cei care conduceau ambarcaţiunile pentru a-i readuce pe pe malul turcesc al Râului Evros vorbeau araba sau limbi din sudul Asiei, adaugă HRW, citând raportul său de 29 de pagini.
Un fost soldat afgan în vârstă de 28 de ani, intervievat de ONG, spune că fost trimis cu forţa în Turcia, în decembrie anul trecut şi a vorbit în paştună cu un pakistanez ce conducea ambarcaţiunea.
Acesta din urmă i-ar fi explicat: „Facem treaba asta de trei luni şi după aceea putem avea propriile noastre acte”.
„Este de necontestat faptul că guvernul grec este responsabil pentru respingerea ilegală la frontieră, iar utilizarea de intermediari pentru a efectua aceste acte ilegale nu îl scuteşte de responsabilitate”, a declarat Bill Frelick, directorul programului de drepturi ale refugiaţilor la HRW.
Acesta a mai adăugat că Comisia Europeană ar trebui „să tragă la răspundere guvernul grec” pentru „expulzările colective”, interzise de legile UE.
La sfârşitul lunii februarie, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) s-a arătat îngrijorat față de „normalizarea” returnării ilegale a migranţilor la graniţele Europei, în special după ce s-au înregistrat aproximativ 540 de incidente în Grecia, de la începutul anului 2020.
Potrivit mai multor media şi ONG-uri, migranţii returnați în acest fel sunt împiedicaţi să solicite azil în Grecia, conform dreptului internaţional.
Atena a negat întotdeauna că a recurs la returnarea ilegală a refugiaţilor, în ciuda publicării mai multor investigaţii jurnalistice pe această temă.
La 1 martie, în timpul unei dezbateri în parlamentul grec, ministrul migraţiei Notis Mitarakis i-a numit pe ucraineni „adevăraţi refugiaţi”, stârnind indignarea activiștilor pentru drepturile omului.