Hățișul șantierelor din București: câte fronturi sunt deschise în paralel. Momentul când toate lucrările trebuie finalizate 

Oficialii primăriei spun că sunt necesare lucrările în paralel pentru că majoritatea proiectelor sunt prinse în contracte cu termene stricte finanțate din fonduri UE. 

Prețul plătit de bucureșteni: trafic blocat, praf și zgomot pe termen lung, dar și zile întregi fără apă.

Pentru a afla mai multe informații, Libertatea a solicitat Primăriei Municipiului București, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, să comunice numărul șantierelor deschise în prezent pe raza Capitalei pentru lucrări de termoficare și pentru reparații ale infrastructurii de tramvai, firmele contractate pentru fiecare șantier în parte, valoarea și termenul de finalizare al fiecărui contract, precum și stadiul actual al lucrărilor.

Reprezentanții Primăriei București au răspuns doar parțial solicitării, cu numărul total de șantiere deschise, fără detalii despre firmele contractate, valorile contractelor sau stadiul exact al fiecărei lucrări în parte.

De ce s-au deschis atât de multe șantiere deodată

Potrivit răspunsului oficial, în acest moment, în București sunt deschise 63 de șantiere: pentru termoficare, linii de tramvai, consolidare de clădiri, amenajări urbane și reparații de străzi. 

Dintre acestea, 11 vizează modernizarea liniilor de tramvai din sectoarele 1, 2, 3, 4 și 6, iar 27 sunt legate de sistemul de termoficare. Practic, două treimi din totalul șantierelor active în Capitală țin de aceste două domenii. 

De ce sunt deschise atât de multe? Explicația oficială: banii. Proiectele de reabilitare a liniilor de tramvai sunt finanțate din fonduri europene, care vin cu termene stricte, iar lucrările trebuie finalizate și recepționate până în 2029, întrucât întârzierile pot însemna pierderea finanțării nerambursabile.

Modernizarea celor 50 de kilometri de șină de tramvai a fost lansată încă din februarie 2024, dar aproape doi ani, practic, nu s-a lucrat aproape deloc, potrivit oficialilor din primărie, din lipsă de bani. În decembrie 2025 a fost semnat un contract de finanțare pe fonduri europene, constructorii au fost plătiți, iar de atunci lucrările au prins avânt real.

Conform unui comunicat Agerpres, primarul general Ciprian Ciucu a argumentat că, pus în fața acestei situații, a avut de ales între două variante: fie eșalonarea șantierelor ca să nu sufoce traficul, cu riscul de a pierde banii europeni, fie deschiderea simultană a tuturor fronturilor de lucru, asumându-și nemulțumirea cetățenilor. A ales a doua variantă, motivând că „nu aveam alternativa să nu le facem, pentru că șinele erau atât de proaste, de uzate, încât efectiv tramvaiele nu mai puteau circula”. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 12

Stadiul lucrărilor la șinele de tramvai

Oficialii Primăriei Capitalei au anunțat, în 20 aprilie, pe pagina de Facebook, o investiție totală de 265,6 milioane de euro pentru modernizarea liniilor de tramvai din București. În aceeași postare, municipalitatea a precizat că va achiziționa și 63 de tramvaie noi, până în 2030. 

Potrivit unui comunicat al Primăriei Capitalei, citat de Agerpres pe 19 mai, municipalitatea reabilitează 50 de kilometri de șină de tramvai, împărțiți în 16 loturi.

Din total, aproximativ 5,5 kilometri sunt finalizați și recepționați la sfârșitul lunii august: este vorba despre tronsonul de pe Barbu Văcărescu și Alexandru Șerbănescu (Lotul 3).

Trei loturi ar putea fi gata în septembrie, potrivit Buletin de București: Lotul 9 (Bd. Chișinău), Lotul 11 (Bd. Expoziției) și Lotul 10 (Bd. Basarabia). Pe Lotul 10 va rămâne însă un segment nefinalizat la terminalul Republica, din cauza unui pasaj pietonal subteran construit acolo de Primăria Sectorului 3, cu un termen de execuție de aproximativ un an.

Cel mai lung și mai complex lot aflat în execuție este lotul 1 (18 kilometri, de la Bd. Theodor Pallady până la Bucla Complex Titan), cu un contract în valoare de 715,5 milioane de lei fără TVA (peste 140 de milioane de euro) și o durată totală de 33 de luni, informează tot Buletin de București. Lucrările au început în toamna anului 2025, iar prima șină a fost montată pe 27 iulie 2026, pe Bd. Theodor Pallady.

Pe acest lot, într-o postare pe Facebook din 14 august, Ciprian Ciucu a confirmat că montarea șinei a început și pe Bd. 1 Decembrie 1918. Primarul a precizat că lucrările urmau să continue, în zilele următoare, și pe Bd. Basarabia.

Două șantiere reper, chiar în aceste zile

Cel mai vizibil dintre toate rămâne șantierul de sub Podul Constanța, parte din Lotul 4 (6,7 km, pe Bd. Mihalache, Calea Griviței, Bd. Bucureștii Noi, Bd. Gloriei și câteva străzi adiacente). 

Pe 14 august, Ciucu a anunțat pe Facebook că a început montarea efectivă a șinei sub pod, cu termen de finalizare în trei săptămâni, astfel încât, odată cu începerea școlii, mașinile să poată circula pe două benzi pe sens și traficul să fie mai fluid. Pe majoritatea lotului, considerat complex, cu multe rețele de înlocuit și colectoare de reabilitat, lucrările sunt încă la stadiul de săpături și înlocuit rețelele din subteran. 

La Podul Constanța însă, unde traficul se îngustase la o singură bandă pe sens într-o zonă foarte circulată, echipele s-au mobilizat pentru a lucra „la foc continuu”, inclusiv pe timpul nopții și în weekenduri, ca șantierul să fie gata până în septembrie.

În paralel, pe Podul Basarab, lucrările intră în linie dreaptă. Într-o postare pe Facebook din 21 august, Ciucu a anunțat că muncitorii lucrau la ultimele finisaje pe sensul Titulescu-Grozăvești (vopsiri, spălat, marcaje rutiere), urmând ca traficul să fie redirecționat pe această arteră, în dublu sens, în timp ce cealaltă bretea a podului intră în reparații. 

Termenul asumat e 6 septembrie, cu muncitori în două schimburi, inclusiv sâmbăta, iar traficul complet pe pod urmează să fie redeschis din 7 septembrie. Primarul a explicat că pasajul, dat în folosință în 2011 și 2012, nu a avut niciodată recepție finală, motiv pentru care nu a putut fi întreținut corespunzător și s-a degradat. 

Ce complică lucrările

Peste 70 de kilometri de rețele subterane (apă, gaz, electricitate) sunt modernizate odată cu cei 50 de kilometri de șină de tramvai, a anunțat Primăria Capitalei pe Facebook în 10 august. Rețelele stau chiar sub șine, „într-un adevărat hățiș”, și de multe ori blochează lucrările, motiv pentru care unele porțiuni de șantier rămân fără muncitori câteva săptămâni.

Primăria dă trei explicații. Prima: planurile pe hârtie nu se potrivesc cu ce se găsește efectiv în pământ. Deși există un „plan coordonator de rețele”, stabilit împreună cu Apa Nova, Distrigaz și Termoenergetica, țevile apar adesea la câțiva metri de locul indicat, iar uneori se descoperă și vestigii arheologice, care trebuie verificate de Ministerul Culturii. Când se întâmplă asta, lucrările se opresc pentru săptămâni sau chiar luni, cât timp se fac proiecte și avize noi.

A doua: nu e loc fizic pentru mutarea conductelor, mai ales pe străzile înguste, așa că rețelele vechi sunt refăcute exact pe locul lor, ceea ce cere coordonare strânsă cu toți operatorii.

A treia: vremea. Când plouă mult, solul se îmbibă cu apă, iar utilajele nu pot lucra până se usucă terenul, așa cum s-a întâmplat pe unele șantiere în iulie.

Primarul general Ciprian Ciucu a explicat de ce preferă lucrări mai lente: „Prefer să dureze mai mult, dar să aplicăm soluția corectă, să facem lucrări de calitate care să reziste zeci de ani de acum înainte”.

Termoficarea: 27 de șantiere, țevi de peste 50 de ani 

Vara fără apă caldă, iarna fără căldură. Pentru mulți bucureșteni, nu e o excepție, ci a devenit parte din viața de zi cu zi. O avarie anunțată pentru trei zile se poate întinde pe 9, pe 10, uneori pe 15 zile, iar chiar primarul Capitalei spune, într-un interviu pentru TVR Info, din 23 iulie, că explicația oficială, de multe ori, e o minciună.

Ciprian Ciucu a acuzat Compania Municipală Termoenergetica de o practică pe care spune că nu a reușit să o oprească de ani buni: mascarea unor lucrări de investiții, planificate cu un an înainte, sub formă de „avarii”, ca să evite birocrația avizelor. „Ei mint, le-am spus-o și în față”, a declarat primarul, adăugând că firma „maschează lucrări de investiții sub formă de lucrări de avarii, ceea ce nu e corect”.

Cele 27 de șantiere sistem termoficare presupun reabilitarea magistralelor de termoficare din municipiul București, iar în prezent, lucrările se află în diverse stadii de execuție în toate sectoarele Capitalei și au ca obiect înlocuirea conductelor rețelei primare vechi de peste 50 de ani, cu conducte moderne, preizolate, a răspuns Primăria Capitalei în urma solicitării trimise de Libertatea. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro