Hingherii vor spor de pericol

Isteria mediatica provocata de moartea omului de afaceri japonez care a fost muscat de un caine in plin centru al Bucurestiului a redeschis un subiect delicat ce cazuse intr-un oarecare con de umbra: cainii vagabonzi. Hingherii ar fi trebuit sa curete pana acum orasul de patrupedele fara stapan, insa acest lucru nu s-a intamplat. Ei se plang de faptul ca populatia le pune de cele mai multe ori bete in roate si ca nu sunt lasati sa isi faca treaba. Pentru a vedea cum stau lucrurile, Libertatea a insotit la lucru o echipa a Administratiei pentru Supravegherea Animalelor.

Aurel, Marian si Vali formeaza una din echipele care in fiecare zi bat strazile Bucurestiului in cautarea cainilor fara stapan. Sunt tineri, nu au mai mult de 30 de ani si spun ca nu se simt defel complexati de faptul ca au o meserie de care, in general, lumea fuge ca dracu de tamaie. “Pai, daca nu o facem noi, cine o sa o faca? Primarul general?”, glumesc ei. Latul, gasca, tigara si atmosfera de vesnica vanatoare ii fac sa priveasca viata, totusi, cu zambetul pe buze. E greu, dar sunt constienti ca se poate si mai greu.

I-am intalnit in dreptul scarii unde a avut loc nefericitul incident in urma caruia un om de afaceri japonez si-a pierdut viata, muscat de picior de un caine fara stapan. Sesizati de locatarii blocului cu pricina cum ca in zona si-au facut aparitia din nou alte patrupede, oamenii au venit si au scotocit tot cartierul, insa fara succes. Nici urma de caini. “Va dati seama? Am alergat ca nebunii, am facut mai putin de 10 minute pana aici”, spune Alexandru, seful echipei. Dupa ce au rascolit zona Pietei Victoriei in lung si-n lat, dupa ce au intrebat in stanga si in dreapta, baietii incep sa se gandeasca daca nu cumva a fost vorba de o gluma proasta. “Asta nu e treaba – spune Marian, jucandu-se cu latul metalic. Ori vor sa curatam orasul de caini, ori nu vor. Suntem satui de farse de genul asta. Pe-aici pe undeva era sa fim impuscati, acum o saptamana: a scos unul pusca pe fereastra si ne-a amenintat ca daca mai calcam pe aici ne zboara creierii. Iar astia de aici, de la punctul termic, au sarit la bataie. Lume nebuna!…”.

Conversatia este intrerupta de semnalul potrivit caruia echipele trebuie sa se deplaseze in zona Foisorului de Foc. Asadar, se ingramadesc cu totii in masini si demareaza in tromba.

Evident, o data ajunsi aici, incepe scandalul. Cainii sunt fugariti, iar din momentul in care ajung in lat, lucrurile se complica: incep sa schelalaie, sa latre, trecatorii sensibilizati de suferinta cainilor incep sa arunce in stanga si in dreapta cu invective de genul: “Nenorocitilor”, “Criminalilor”, “Asasinilor”.

Baietii incearca sa isi vada de treaba, dar pentru cateva secunde sunt pusi in dificultate de un pusti ce, cu lacrimi in ochi incearca sa-i induplece: “Åla era cainele meu, il vreau inapoi, va rog, nu-l luati de aici!”. Copilul se bataie pe bicicleta si schimba imediat tonul atunci cand i se spune ca nu poate primi cainele inapoi si ca acesta trebuie dus in centrele de sterilizare ale Administratiei pentru Supravegherea Animalelor. “Ma duc la biserica si va blestem, sa stiti ca ma pricep. Pai, ce facem aici, japca la drumu mare?”. In apararea copilului se trezeste sa mai sara si o doamna care pare sa-si aminteasca brusc de faptul ca avea in ingrijire un caine: “Si eu ce sa-i fac, domnule, daca a iesit din curte?”. “Pai, si noi ce sa-i facem, doamna, daca l-am gasit pe strazi? De unde sa stim ca e al dumneavoastra? Veniti sa-l luati dupa ce e sterilizat”.

Cu tot circul de rigoare, cainii sunt urcati in masini, iar baietii se retrag pe un trotuar sa-si traga sufletul. Incep sa povesteasca despre problemele lor si despre cat de dificil e uneori sa fii chiar si hingher in zilele noastre. Discutia este imediat invaluita de amanunte care mai de care mai picante, trag cu nesat din tigari si incep sa-si verse naduful si spun ca nu ar fi rau ca pe statul lor de plata sa fie inclus si un spor de periculozitate.

„Unul a iesit cu toporisca la noi”

“Oamenii nu vor sa inteleaga ca noi nu ne facem decat meseria. Chiar azi dimineata, eram pe undeva pe strada Trapezului, incercam sa facem curatenie in zona si a iesit o doamna cu un caine Pitbull la noi. O alta doamna incerca sa ne ajute si sa ne spuna unde stau ascunsi cainii, prima a legat Pitbull-ul de gard si a sarit la bataie la cea de-a doua. S-a lasat cu scandal”, povesteste Vali.

“Saptamana trecuta, unul a iesit cu toporisca la noi – completeaza Marian. A coborat din bloc si a iesit val-vartej pe usa blocului ca ne taie, sa lasam cainii in pace. Incerci sa le explici, dar parca vorbesti le pereti”. “Chestii de genul asta se intampla mereu – completeaza Aurel. Nu e zi lasata de Dumnezeu in care sa nu se arunce cu borcane in noi, cu mancare stricata si cu tot felul de porcarii”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE