Piața asigurărilor de sănătate a explodat în România: Record istoric de 1,2 miliarde de lei. Ce se întâmplă în sistem
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Piața asigurărilor private de sănătate din România continuă să înregistreze o evoluție remarcabilă, confirmând faptul că românii încep să privească protecția medicală nu doar ca pe o reacție de moment la boală, ci ca pe o formă de planificare responsabilă a bugetului familial. Prezent la dezbaterile din cadrul Aspen Healthcare Summit 2026, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, a prezentat cifrele oficiale ale ultimului an și a explicat cum poate sectorul financiar non-bancar să preia din presiunea uriașă de pe spitalele de stat.
Cuprins:
Cifrele record ale pieței de asigurări din România: 277.294 de contracte active
Conform datelor oficiale centralizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară la finalul anului, interesul pentru soluțiile complementare de sănătate a atins cote istorice:
- 1,2 miliarde de lei: reprezintă valoarea totală a primelor brute subscrise pentru asigurările de sănătate (incluzând activitatea sucursalelor), ceea ce marchează o creștere semnificativă de 11% față de anul precedent.
- 277.294 de contracte active: se aflau în vigoare în sistem, înregistrând o ascensiune clară și o dinamică pozitivă comparativ cu cele 246.520 de contracte monitorizate în perioada anterioară.
„Sunt cifre care nu trebuie supralicitate, dar nici ignorate. Ele arată o piață încă în formare, dar cu o direcție clară de dezvoltare. În spatele fiecărei polițe se află o vulnerabilitate umană, o familie, o nevoie de siguranță, uneori o teamă”, a subliniat președintele ASF, Alexandru Petrescu.
Ce înseamnă „Solidaritatea în secolul XXI”? Avertismentul ASF privind excluderea socială
În cadrul discursului său, Alexandru Petrescu a lansat un concept de impact, explicând că modernizarea țării ne obligă să redefinim termenii sociali clasici. Solidaritatea nu mai poate fi privită exclusiv ca o simplă împărțire a banilor de la buget, ci ca o structură mult mai complexă.
„Rethinking Solidarity nu înseamnă abandonarea solidarității. Înseamnă aducerea ei în secolul XXI. Înseamnă să acceptăm că solidaritatea nu mai poate fi doar redistribuire bugetară. Ea trebuie să însemne prevenție, educație financiară, digitalizare, date utilizate etic, produse de asigurare clare, protecția consumatorului, parteneriate instituționale și o cultură publică a responsabilității”.
Totuși, șeful ASF a ținut să tragă un semnal de alarmă extrem de important în fața valului de digitalizare și inovație tehnologică din medicină. Tehnologia este utilă, însă doar atât timp cât nu discriminează pacientul.
„Digitalizarea poate avea aici un rol major. Datele, folosite corect și protejate riguros, pot susține modele mai bune de prevenție, evaluare a riscurilor și personalizare a serviciilor. Dar digitalizarea trebuie tratată cu luciditate. Ea nu este magie administrativă și nici panaceu tehnologic. Este un instrument. Poate produce eficiență, dar poate produce și excludere, dacă nu este însoțită de reguli clare, acces echitabil și protecție reală a persoanei”.
Cele 5 principii ferme pentru viitorul asigurărilor private
Pentru ca această piață să continue să crească sănătos și să devină un sprijin real pentru pacienții români, fără a crea confuzie, Autoritatea de Supraveghere Financiară mizează pe cinci piloni strategici obligatorii:
- Stabilitate financiară - pentru ca promisiunea contractuală făcută pacientului să poată fi onorată oricând în caz de nevoie.
- Transparență - pentru ca oamenii să știe exact ce tip de servicii cumpără.
- Conduită corectă - pentru ca piața să nu crească prin confuzie sau clauze ascunse.
- Inovație responsabilă - pentru ca tehnologia să servească omul, nu să îl transforme într-un simplu profil de risc sau într-o cifră statistică.
- Încredere - elementul cel mai important, fără de care nicio piață care interacționează direct cu sănătatea cetățenilor nu poate fi cu adevărat funcțională.
„Cred că România se află într-un moment în care trebuie să treacă de la discuția despre crize la discuția despre arhitecturi. Crizele vor continua să apară. Presiunea demografică nu va dispărea. Costurile medicale vor crește. Tehnologia va aduce tratamente mai bune, dar și mai scumpe”, a concluzionat Alexandru Petrescu, îndemnând autoritățile și companiile private să colaboreze strâns pentru construirea unor mecanisme financiare stabile pe termen lung.
Potrivit lui Petrescu, tehnologia trebuie să servească omul, nu să îl transforme într-un simplu profil de risc, motiv pentru care digitalizarea trebuie tratată cu luciditate. „Ea nu este magie administrativă și nici panaceu tehnologic. Este un instrument. Poate produce eficiență, dar poate produce și excludere, dacă nu este însoțită de reguli clare, acces echitabil și protecție reală a persoanei”, a spus Petrescu.
În cadrul Aspen Healthcare Summit 2026, Mircea Geoană, președintele Institutului Aspen România, referindu-se la spitale a subliniat că Trebuie să avem totul digitalizat”, iar Iulian Trandafir, membru în boardul Institutului Aspen, a atras atenția că „la noi în sistem se pierd 3,5 miliarde de euro pe an. Putem să scoatem acești bani numai dacă putem folosi, dacă putem implementa medicina asistată de Inteligență Artificială (AI), care să reducă acest diagnostic suboptimal”.
