Tragedia care a lovit Polonia în urmă cu o săptămână, atunci când avionul în care se aflau şeful statului şi mai mulţi demnitari s-a prăbuşit lângă oraşul rus Smolensk, a readus în actualitate un accident în care a fost implicat un avion aproape identic al Tarom. Un Tupolev 154 a amerizat, în urmă cu 30 de ani, în Oceanul Atlantic, iar un om şi-a pierdut viaţa.
1980, Mauritania – avion al companiei Tarom | Avionul Tupolev 154B, aparţinând companiei Tarom, s-a prăbuşit în Oceanul Atlantic
În urmă cu 30 de ani, un avion aparţinând Tarom se prăbuşea în Oceanul Atlantic, în apropierea coastei Mauritaniei. Avionul românesc căzut în 1980 era Tupolev 154B, foarte asemănător cu aeronava prezidenţială a Poloniei, prăbuşită în urmă cu o săptămână în apropierea oraşului Smolensk, din Rusia. Aparatul folosit de polonezi era un Tupolev 154M. Cea mai mare diferenţă dintre cele două avioane o reprezintă motorizarea.
Aeronava folosită de polonezi avea motoare mai economice şi mai puţin poluante, însă de putere mai mică decât cele de pe avioanele folosite de Tarom în trecut.
Eroare umană, în ambele cazuri
În ambele situaţii s-a discutat despre eroarea umană. Dacă în ceea ce priveşte avionul polonezilor cauzele accidentului nu sunt încă atât de clare, cert e că, în 1980, Tupolevul Tarom s-a prăbuşit pentru că sistemul automat de aterizare din Nouadhibou, Mauritania, era dereglat. Acest sistem transmite aeronavelor reperele exacte ale pistei, la aterizare.
Supravieţuitorii accidentului au fost recuperaţi de pe epava avionului cu bărci trimise de autorităţile din Mauritania. Salvatorii au ajuns abia dimineaţa, după ce au căutat epava întreaga noapte
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_ecda415bdb023eab50d7c84b050dc641.jpg)
Totuşi o mare parte din vină o poartă căpitanul Paul Mitu, care s-a încăpăţânat să rişte o aterizare, deşi nu se aflau pe direcţia pistei. Secundul Lucian Sava l-a avertizat că nu sunt bine încadraţi pentru aterizare şi că riscă să ajungă în apă, însă căpitanul i-a replicat sec: “Să fii pe scaunul meu şi pe urmă să iei decizii!”. Rezultatul: Tupolevul a amerizat şi a lovit în plin un banc de nisip, fiind distrus în totalitate.
Mai grav, un pasager a decedat! Deşi căpitanul Mitu pozează în ultima vreme în vedetă pe la televiziuni, adevăraţii eroi ai întâmplării din 1980 au fost însoţitorii de bord şi câţiva dintre pasagerii cursei. Dintre aceştia s-a evidenţiat cel mai mult stewardesa Aurelia Grigore, 56 de ani, care la vremea respectivă avea 26 de ani şi era gravidă în prima lună. Femeia nu şi-a pierdut cumpătul şi a salvat mai mulţi pasageri aflaţi în dificultate. Nu a fost singura întâmplare nefericită din cariera sa, cartea ei de vizită fiind formată dintr-o multitudine de incidente din care a ieşit cu bine datorită profesionalismului de care a dat dovadă. Toate aceste evenimente i-au adus porecla de “Pisica neagră”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_33e14140a978af7ccafd52ec17b4c21a.jpg)
“Tupolevul 154 avea toate calităţile unui aparat rusesc. Era un avion sigur şi puternic. Mi-e dor de acest aparat şi am fost afectată când am auzit ce s-a întâmplat în Rusia”, ne-a spus Aurelia Grigore.
Accidentul din Atlantic a făcut o victimă
Echipajul şi pasagerii aeronavei Tupolev 154B implicată în accidentul din 1980 au avut un noroc uriaş. Deşi avionul a fost distrus în totalitate, după ce a amerizat şi a lovit un banc de nisip, oamenii au scăpat cu răni minore, dar cu o sperietură mare. A murit o singură persoană, care a făcut infarct.
Stewardesa-eroină, umilită de compania aviatică
Experienţa Aureliei ar putea reprezenta o mină de aur pentru şcoala de aviaţie românească. Angajatorii săi au pus-o însă pe liber în 2004, deşi cu puţin timp înainte îi acordaseră distincţia “Stewardesa anului”.
Stewardesa Aurelia Grigore a scăpat din accidentul din 1980 | Aurelia Grigore ne arată dovezile că s-a judecat cu Tarom |
“Eram mai mulţi colegi puşi în faţa faptului împlinit şi trebuia să primim cinci salarii compensatorii. Am obţinut doar două şi când am văzut că situaţia nu se schimbă, am acţionat Tarom în judecată”, ne spune Aurelia. Compania a fost obligată, astfel, să-i plătească celelalte trei salarii. Doar că ei nu au oprit toate dările către stat. “Nu ştiu dacă au făcut-o intenţionat. Cert e că noi nici nu aveam habar. Şi nu e vorba de mine, ci şi de ceilalţi colegi. Nu ni s-a spus că trebuie să plătim nişte bani către administraţia financiară. Acum suntem toţi acuzaţi de «îmbogăţire fără justă cauză ». Umilitor!”, ne-a mărturisit femeia. Statul şi-a recuperat, până la urmă, banii chiar de la fostul angajator, Tarom. Aurelia şi restul colegilor s-au trezit astfel cu o datorie către compania naţională de transport aerian. Ea şi ceilalţi foşti angajaţi vor face astfel un drum până la casieria Tarom pentru a plăti acei bani.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_76b4ad3aec36720aa2cf206e68056937.jpg)
«Suntem acuzaţi de îmbogăţire»
“Eu trebuie să plătesc 937 de lei”, ne-a spus Aurelia. “Va fi ciudat când o să mă întorc la Tarom, unde am lucrat trei decenii. Voi merge la casieria lor să plătesc o datorie de care nu aveam habar. Frumoasă revedere”, ne – a spus Aurelia Grigore.
La Smolensk au pierit 96 de persoane
Sâmbăta trecută, Tupolevul 154M, cu indicativul 101, s-a prăbuşit lângă oraşul rusesc Smolensk. În tragedia aviatică şi-au pierdut viaţa 96 de persoane, printre care preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, şi soţia acestuia, dar şi înalţi demnitari ai acestei ţări. Până acum, specialiştii care se ocupă de anchetarea dezastrului aviatic spun că de vină ar fi pilotul aeronavei, care ar fi insistat să aterizeze pe ceaţă, pe aeroportul din Smolensk.
2010, Rusia – avionul prezidenţial polonez | Din avionul Tupolev 154M, aparţinând polonezilor, nu a mai rămas nimic. Echipajul şi pasagerii nu au supravieţuit accidentului
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_8f01cf0c0b0bb077ec0b38c60ca0d2aa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_a765334e4c064ae6c480479a6e797cdf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_177eb5f41ab4dde598bd682fea2cf6e5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5a61b2567e06fec5bed632331d37f944.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_3a0d7666c6fff40b21207f5705af8459.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_037de6a02850433c0f4002856751a899.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_60edbaa8b3945cd10e49f9efb477982f.jpg)
Comentează
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.