În România, 85% dintre copiii cu părinți fără studii liceale sunt la risc de sărăcie, pe când doar 5% dintre copiii care vin din familii cu studii superioare se confruntă cu aceeași problemă

• Continuăm să avem o situație unică în Europa: aproape jumătate (45%) dintre mamele din UE cu vârsta sub 15 ani sunt din România.

Aproape 20 de milioane de copii din 14 țări europene sunt expuși riscului de sărăcie. Dintre aceștia, 1,5 milioane se află în România, arăta un raport al organizației Salvați Copiii. 

Avem de două ori mai multă sărăcie la copii decât media europeană

În 2021, riscul de sărăcie și excluziune socială pentru copiii din Uniunea Europeană a fost estimat la 24,4%, însă procentul maxim a fost atins de România: 41,5%. În schimb, țări ca Slovenia (11%) sau Finlanda (13,2%) o duc mult mai bine în ceea ce privește expunerea minorilor la acest risc.

Cercul vicios

La nivelul UE, numărul copiilor ajunși sub pragul de risc, deci care, implicit, trăiesc în sărăcie, a crescut în 2021 cu 200.000, dintre care 25.000 în România, arată datele raportului Salvați Copiii. Jumătate dintre acești copii români trăiesc în zona rurală, spunea același raport, publicat în martie 2023. 

Copiii ai căror părinți au obținut un nivel mai redus de studii sunt mai probabil să fie la risc de sărăcie și excluziune socială comparativ cu copiii ai căror părinți au studii superioare. 

Se creează astfel și un cerc vicios al sărăciei, dat fiind că sunt cazuri în care lipsa banilor limitează numărul de ani de studii pe care un tânăr îi va parcurge. 

În 2021, 62,5% dintre copiii din Uniunea Europeană care locuiau cu părinți care au terminat doar gimnaziul (sau echivalentul) erau la risc de sărăcie și excludere socială. Prin comparație, numai 9,8% dintre copiii care locuiesc în aceeași casă cu părinții lor cu studii superioare (diplomă de licență sau mai mult) erau la risc de sărăcie, spun datele Eurostat. 

La polul opus se află o țară ca Finlanda unde nivelul de studii al părinților nu afectează la fel de dramatic șansele copilului la un mediu fără amenințarea precarității – decalajul e de 20,7% între copiii ai căror părinți au studii superioare și cei cu educație gimnazială.

În România, 85% dintre copiii ai căror părinți nu au studii liceale sunt la risc de sărăcie, pe când doar circa 5% dintre copiii care vin din familii cu studii superioare se confruntă cu aceeași problemă. Acest lucru nu face decât să sporească inegalitatea socială. 

Cum afectează sărăcia viața și viitorul unui copil 

Un alt factor de risc semnificativ pentru riscul de sărăcie în rândul copiilor îl reprezintă tipul de familie din care acesta provine. 

În 2021, spun datele Eurostat, jumătate dintre copiii din familii monoparentale au fost la risc de sărăcie și excludere socială (la nivelul UE s-a atins un record negativ: de 44,1%). 

Copiii care cresc în sărăcie și excludere socială întâmpină dificultăți în a avea o bună performanță școlară, stare bună de sănătate și în a-și atinge potențialul mai târziu în viață. De asemenea, ei se confruntă cu un risc mai mare de a ajunge șomeri, săraci și excluși social ca adulți.  

O evoluție negativă 

Deși sărăcia în rândul copiilor români este o problemă majoră și veche de ani buni, România nu numai că nu a făcut progrese, ci a mers înapoi: în doar doi ani, între 2019 și 2021, procentul de copii la risc de sărăcie și excluziune socială a crescut cu peste două procente: de la 39,1% la 41,5%, conform raportului Salvați Copiii. Țări cu o evoluție similară au fost Spania și Italia. În schimb, Lituania a înregistrat progrese semnificative, scăzând rata copiilor aflați la risc de sărăcie și excluziune socială cu 4%, de la 25,8% în 2019 până la 21,6% în 2021.

Sărăcia alimentară, o amenințare la nivelul cel mai de bază 

În România, procentul celor care nu își pot permite o masă cu proteine o dată la două zile a crescut de la 14,2% la 19,2% în 2021. 

Pentru familiile cu trei sau mai mulți copii, această cifră a crescut de la 17,5% în 2019 la 23,6% în 2021, în vreme ce în familiile monoparentale, procentul pur și simplu a explodat, de la 18,9% în 2019 la 31,4% în 2021, conform raportului internațional citat mai sus. 

Aproximativ jumătate (44%) dintre familiile vulnerabile cu copii din România nu și-au permis financiar costurile pentru mâncare, spune un sondaj Salvați Copiii realizat în toamna lui 2022.

Țara mamelor minore 

Alimentația proastă este însă numai unul dintre factorii prin care sărăcia își pune direct amprenta asupra sănătății și dezvoltării armonioase a copiilor. Copiii care locuiesc în familii cu venituri mici este foarte probabil să nu aibă acces la resurse suficiente pentru a duce un stil de viață sănătos. Este vorba inclusiv de accesul la alimente sănătoase la prețuri accesibile, la locuințe de bună calitate, la o casă adecvată, încălzire potrivită și oportunități sociale și culturale la prețuri accesibile. 

Acestea pot avea un impact direct asupra bunăstării fizice și psihice a copiilor, dar și asupra părinților sau îngrijitorilor, ceea ce, la rândul său, poate afecta interacțiunile acestora cu copiii. 

Sărăcia e de multe ori asociată și cu absența sau un nivel redus de educație pentru sănătate. Mii de adolescente nasc și se confruntă cu probleme semnificative și riscuri pentru sănătatea, educația și mijloacele lor de trai. 

Astfel, aproape jumătate (45%) dintre mamele din UE cu vârsta sub 15 ani sunt din România. 

O evaluare a organizației Salvați Copiii România arată că 4 din 10 adolescente care sunt mame sau însărcinate nu au acces la servicii specializate de sănătate, 4 din 5 au abandonat școala și o cincime au deja mai mult de un copil.  În plus, fetele însărcinate cu vârsta sub 16 ani au nevoie și nu întotdeauna obțin consimțământul părinților pentru accesarea serviciilor de sănătate, ceea ce duce la un număr adițional de provocări pentru sănătatea lor și a copiilor lor.

Fără scuze

Agravat în ultimii ani de criza COVID, războiul din Ucraina și criza energiei, riscul de sărăcie și excluziune socială în rândul copiilor ar trebui să fie una dintre prioritățile esențiale pentru guvernanți. 

Ani buni, principala strategie pentru a combate această problemă a fost prin măsuri de tipul alocațiilor și altor tipuri de beneficii sociale, însă acestea nu s-au dovedit a fi suficiente.  

O problemă complicată, consideră studii concordante ale specialiștilor, sărăcia la copii necesită o abordare pe multiple paliere socio-economice. Iar România, apreciază experți din toate domeniile, nu are nicio scuză să amâne găsirea unor soluții pentru a sprijini cu adevărat copiii vulnerabili. 

Foto: Eli Driu

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro