Studiul, cel mai mare din domeniu de până acum, abordează evoluția industriei, analiza comparativă între România și alte țări, contribuția industriei la economia țării, precum și scenariile de dezvoltare ale domeniului.
În funcţie de măsurile care se iau sau nu cât mai curând, România poate deveni un hub tehnologic în regiune sau îşi poate pierde competitivitatea raportat la industria IT, cu efecte considerabile pentru economia naţională, în ambele situaţii.
Mihai Matei, președinte ANIS:
Potrivit studiului, industria de software şi servicii aduce un aport de circa 6,2% din PIB, ceea ce însumează circa 13,6 miliarde euro.
Totodată, industria de software şi servicii creşte de 3 ori mai repede decât economia. Dacă în ultimii cinci ani analizaţi (2015-2020), creşterea economică a României a fost de 6%, industria a înregistrat o creştere de 17%.
Industria IT ar putea contribui cu peste 20 de miliarde de euro, anual, la PIB, din 2025
Studiul a arătat că circa 270.000 de angajaţi sunt susţinuţi în total de industria de software şi servicii IT, respectiv toţi salariaţii care există, în medie, la nivelul a două judeţe din România.
Domeniul IT înregistrează cea mai rapidă rată de creştere a angajaţilor în ultimii cinci ani, anual venind în industrie 10.000 de angajați. Există însă un deficit de 10.000 de angajați pe an.
Dintre cei peste 203.000 de specialişti, numărul total de angajaţi beneficiari de scutire la plata impozitului pe venit, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator, este de circa 104.000, respectiv un procent de 51%. Cu toate acestea, aceștia aduc în continuare contribuții și taxe de 1,3-1,4 miliarde de euro, de două ori mai multți vani decât media.
De asemenea, conform raportului ANIS, la fiecare 1 euro pe care statul nu îl încasează din impozitul pe venit, salariatul din industria SW & IT cheltuie 46 euro în economie.
În prezent, România are a treia cea mai mare bază de specialişti din CEE şi o creştere de 1,2 ori mai mare faţă de regiune. Deşi ţara noastră nu are cele mai multe companii și cele mai bune performanteț, facilitățile fiscale sunt un avantaj.
Potrivit scenariilor ANIS, industria poate evolua astfel, până în 2025:
- dacă se instituie măsuri de îmbunătățire a competitivității – 20,4 miliarde euro contribuții la PIB
- dacă se înregistrează o deteriorare abruptă a competitivității – 15,7 miliarde euro contribuții la PIB
- dacă se menținte situația actuală – 17,4 miliarde euro contribuții la PIB
Pentru creșterea competitivității, ANIS cere menţinerea scutirilor fiscale, introducerea unor măsuri suplimentare de încurajare a industriei şi stimularea inovării, în caz contrar, România ar putea deveni neatractivă pentru piață.
De asemenea se recomandă formarea forței de muncă în IT.
La nivel de menţinere şi stimulare a specialiştilor, ANIS propune: stoparea fenomenului brain-drain, măsuri de protecţie socială, simplificarea participării financiare a angajaţilor la veniturile societăţilor (ESOP), atragerea specialiştilor din alte ţări şi readucerea în ţară a celor plecaţi.
Totodată, pentru formarea specialiștilor, ANIS recomandă oferirea de stimulente angajatorilor care susţin programe de instruire, finanţări pentru programe de educaţie post-absolvire privată în IT şi susţinere pentru angajarea şi recalificarea din alte domenii.
Vezi şi ce este PIB-ul unei țări şi cum se calculează, precum şi ce este inflația și cum se calculează aceasta!
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!