Liberalii precizează în sesizarea către CCR că la momentul înregistrării, legea conţinea 89 de entităţi economice care fac parte din Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, iar la Senat numărul acestora a fost redus la 23, cu motivarea că numai acestea îndeplinesc criteriile pentru participarea la FSDI, Camera Deputaţilor reînscriind încă 10, din care patru – Complexul Energetic Oltenia, Compania Naţională de Căi Ferate, Compania Naţională de Radiocomunicaţii şi Aeroportul Internaţional ‘Traian Vuia’ Timişoara – au fost adăugate fără ca acestea să fi existat în forma iniţială a propunerii legislative şi fără a fi propuse sau discutate în prima cameră sesizată.
„Pe cale de consecinţă, intervenţia legislativă realizată în camera decizională, Camera Deputaţilor, se îndepărtează în mod vădit de scopul originar avut în vedere de autorii iniţiativei legislative, cu consecinţa încălcării primului element constitutiv al principiului bicameralismului”, se arată în sesizare.
De asemenea, semnatarii consideră că o altă încălcare a principiului bicameralismului este creşterea aportului la capitalul FSDI la valoarea de 9.000.000.000 lei, care a fost discutată numai în Camera Deputaţilor, precizând că aceasta este o diferenţă majoră de conţinut între formele adoptate de cele două camere.
Deputaţii PNL subliniază că forma adoptată de Senat diferă de cea a Camerei Deputaţilor prin numărul de entităţi economice ale căror pachete de acţiuni constituie Fondul, respectiv de la 23 la 33.
Liberalii solicită, în acest context, CCR să constate că legea este neconstituţională în integralitatea ei.
Semnatarii mai reclamă şi încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor şi a altor articole din Constituţie potrivit cărora „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”, „Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”.
Și USR a atacat proiectul la CCR: Fondul Suveran înseamnă falimentul României
„Fondul Suveran înseamnă falimentul României, deoarece scopul său este unul politic şi nicidecum unul economic, dat fiind că actuala coaliţie de guvernare are nevoie imediată de bani pentru a plăti pomenile electorale. Legea de înfiinţare nu respectă nicio logică economică şi e doar o formă prin care PSD va căpuşa companiile de stat, pentru că prin intermediul său se va ascunde atât datoria publică, cât şi deficitul bugetar”, se arată într-un comunicat al USR.
Contestaţia a fost semnată de 27 deputaţi ai USR, 12 deputaţi de la PMP şi 12 deputaţi neafiliaţi.
Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, alături de ceilalţi liderii PSD şi ALDE, a trecut lejer peste Regulamentul forului inferior pentru ca Fondul Suveran de Dezvoltare şi investiţii să fie adoptat cât mai repede. La fel şi în cazul legii care va permite primarilor să rămână în funcţie, dacă partidul lor s-a destrămat, ca urmare a ruperii unei fuziuni. Ambele proiecte de lege au fost introduse pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor ad-hoc, asta deşi rapoartele comisiilor de specialitate nu erau finalizate şi au fost distribuite deputaţilor cu doar o zi înaintea votului.
Deputaţii au adoptat proiectul de lege care înfiinţează Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, pe 6 iunie. Opoziţia spune că este „unul dintre cele mai mari jafuri din istorie”.
Mai mult, PNL a ameninţat cu depunerea de plângeri penale pentru subminarea economiei naţionale, dar şi cu contestarea la Curtea Constituţională. Deputaţii PSD au ignorat protestele Opoziţiei şi au adoptat, pe articole, înfiinţarea FSDI. De altfel, şi organismele europene au criticat acest proiect.
Vezi rezultate exit poll alegeri parlamentare 2024 și urmărește rezultatele alegerilor pentru Parlamentul României!