Înlocuiește inteligența artificială programatorii? Un tânăr specialist explică cum schimbă AI-ul industria IT: „Programatorii nu vor dispărea, ci vor evolua”

Ce spun specialiștii despre viitorul programatorilor și provocările României în era AI

Eustațiu Dima, în vârstă de 28 de ani, a studiat programarea în Olanda și a lucrat în domeniu încă din perioada studenției. Acesta a vorbit într-un interviu pentru Libertatea despre felul în care a văzut din interior transformările prin care trece industria IT. De la primele experimente cu ChatGPT până la folosirea tot mai frecventă a unor instrumente bazate pe AI, care pot reduce zile întregi de muncă la doar câteva ore, el spune că tehnologia schimbă deja modul în care lucrează programatorii. „Am observat că îmi reduce volumul de muncă de la trei zile la câteva ore. Eu doar înțeleg cerințele, le formulez precis și testez rezultatul la final”,  a explicat el. 

De asemenea, programatorul a vorbit și despre limitele actuale ale inteligenței artificiale și despre motivul pentru care crede că profesia nu va dispărea, ci se va transforma în următorii ani. „Programatorii nu vor mai scrie cod linie cu linie, ci vor deveni arhitecți care dirijează AI-ul: stabilesc direcția, structura, regulile.”

Totodată, el a discutat și despre cât de pregătită este România pentru transformările pe care inteligența artificială le aduce în piața muncii. „România are un talent tehnic remarcabil, iar programatorii români sunt recunoscuți internațional pentru calitatea muncii lor. Dar la nivel de infrastructură și politici publice suntem încă în urmă. Avem oamenii, însă ne lipsește ecosistemul.”

Experiența din Amsterdam și primele schimbări aduse de inteligența artificială

Libertatea: Ai studiat și ai lucrat o perioadă în străinătate. Cum ai descrie industria IT de acolo, comparativ cu cea din România?
Eustațiu Dima: Aș spune că Olanda este mult mai deschisă la tehnologie. Am locuit în Amsterdam, un oraș plin de start-upuri, și încă din facultate am început să lucrez în domeniu. Am trecut prin șase start-upuri pe toată perioada cât am stat acolo.

Industria IT acolo este mult mai dezvoltată, iar diferența se simte și în modul în care funcționează statul. Guvernul olandez este extrem de digitalizat: îți actualizezi adresa și de a doua zi, toată corespondența îți vine la noua adresă. Totul funcționează fără hârtii, fără cozi, fără birocrație.

În principiu, olandezii înțeleg puterea automatizării și a software-ului bun. Ei plătesc calitatea, au și puterea de cumpărare mai mare și tocmai de aceea businessurile lor scalează mult mai rapid, fiind ajutate de tehnologie. În România avem talent tehnic foarte bun, dar ecosistemul din jurul lui încă are de crescut.

– Când ai început să observi că inteligența artificială începe să influențeze cu adevărat munca programatorilor?
– Când a apărut ChatGPT, am fost fascinat, dar nu speriat. Știam că în spate este, în esență, un motor de procesare a limbajului, iar inteligența lui era mai mult de fațadă, impresionant la suprafață, dar limitat în profunzime.

Schimbarea reală a venit cu apariția unor tool-uri precum Cursor, un program care integrează modele de AI precum ChatGPT și Claude direct în fluxul de lucru al programatorului. Acesta putea să automatizeze taskurile repetitive pe care noi le facem destul de des și care ne ocupă mult timp. Atunci am observat o creștere majoră a productivității. Eram deja un programator rapid, care știa exact ce are de făcut, dar AI-ul mi-a eliberat mintea ca să se concentreze pe lucruri mai mari: arhitectura, decizii tehnice, viziunea de ansamblu.

Cum folosesc programatorii instrumentele bazate pe inteligență artificială

– În multe domenii se vorbește despre riscul ca AI-ul să înlocuiască oamenii. Cât de reală este această teamă în programare?
– Când inteligența artificială va ajunge la punctul de AGI, adică va gândi cu adevărat ca un om, atunci va putea prelua munca „fizică” din domeniul IT, adică scrierea efectivă de cod. Dar asta nu înseamnă că vor dispărea joburile. Se vor transforma. Programatorii nu vor mai scrie cod linie cu linie, ci vor deveni arhitecți care dirijează AI-ul: stabilesc direcția, structura, regulile.

Este o tranziție identică cu Revoluția industrială, care a scos muncitorii din câmp și i-a înlocuit cu tractoare și combine. Fermierii nu au dispărut, ci s-au transformat în operatori de utilaje și manageri de ferme. La fel se va întâmpla și în IT.

– În activitatea ta de zi cu zi, cum folosești instrumente bazate pe inteligență artificială? Te ajută sau îți schimbă radical modul de lucru?
– Prin prisma faptului că înțeleg cum trebuie să funcționeze totul, am o vedere de ansamblu asupra arhitecturii și a fluxurilor și pot să-i cer tool-ului pe care îl folosesc acum, Claude Code, exact ce am nevoie. 

Am observat că îmi reduce volumul de muncă de la trei zile la câteva ore. Eu doar înțeleg cerințele, le formulez precis și testez rezultatul la final. În funcție de complexitatea taskului, pot întrerupe procesul pentru a verifica direcția. Dacă nu-mi place ce observ, schimb abordarea. Practic, rolul meu s-a mutat de la „cel care scrie codul” la „cel care gândește și validează soluția”.

Ce poate face deja inteligența artificială în programare și unde are limite

– Există sarcini din programare pe care AI-ul le face deja mai repede decât un programator?
– Da, mai ales lucrurile de bază. Noi le numim „boilerplate”, munca repetitivă care trebuie făcută la orice proiect nou, dar care nu aduce încă valoare în sine. Structura inițială, configurările, template-urile, toate astea AI-ul le generează în minute, nu în ore. 

Dar nu se oprește la cod. AI-ul poate accelera și procesul creativ. Toată lumea știe că generează imagini, dar mai important e că te ajută să vizualizezi concepte mult mai repede. Poți să testezi o idee vizual în câteva minute, înainte să investești zile întregi în implementare.

– Care sunt totuși lucrurile pe care inteligența artificială nu le poate face fără intervenția unui specialist?
– Nu poate construi o aplicație complexă de la cap la coadă. Poate să o facă pe hârtie, dar rezultatul va fi ca un bibelou: arată perfect la exterior, dar la cel mai mic impas se sparge. 

AI-ul de acum se lovește de un concept numit „halucinare”. Cu cât crește volumul de informație cu care lucrează, cu atât crește și riscul de a face greșeli. Pe proiecte mici, le poate duce de la început până la sfârșit. Dar cu cât crește complexitatea, AI-ul autonom ajunge într-un impas și trebuie intervenție umană. Cineva trebuie să înțeleagă contextul de business, să ia decizii arhitecturale, să identifice când AI-ul a luat-o pe un drum greșit. Acolo specialistul rămâne indispensabil.

AI-ul, între oportunitate și amenințare în industria IT

– Din experiența ta, cum este privită inteligența artificială în companiile IT: ca o amenințare sau ca o oportunitate?
– Depinde foarte mult de cine conduce compania. Multe companii care au directori care nu înțeleg că liniile de cod nu reprezintă automat software de calitate au început deja să înlocuiască angajați cu tool-uri de AI și să forțeze oamenii buni să-și dubleze sau tripleze outputul. E o abordare periculoasă, care sacrifică și calitatea pentru iluzia productivității. 

Din fericire, cei cu care colaborez eu înțeleg că AI-ul este doar un tool, nu un înlocuitor de echipe. Ei preferă precizia umană în fața vitezei AI-ului. În companiile conduse de oameni tehnici, AI-ul este tratat ca o oportunitate. În cele conduse de oameni care văd doar cifrele, devine o amenințare, nu pentru industrie, ci pentru propriii angajați.

– Crezi că programatorii din România sunt mai sceptici sau mai deschiși față de AI decât cei din afară?
– Din păcate, noi, românii, avem tendința să căutăm mereu calea cea mai ușoară. Mulți au început să folosească AI-ul nu ca pe un instrument de creștere, ci ca pe un înlocuitor al propriei munci. Și văzând cât de ușor pare, li s-a părut că și ei vor fi înlocuiți curând. A apărut o frică ce vine, ironic, din propria lor abordare. 

Problema e că mulți nu au evoluat dincolo de acea primă utilizare. Nu au învățat să folosească AI-ul ca un tool și în paralel să-și dezvolte competențe noi: arhitectură software, gândire de sistem, leadership tehnic. 

Nu aș spune că există o diferență mare de scepticism între români și cei din afară. Diferența e în modul de utilizare, întrucât românii tind să abuzeze mai mult de tool, iar cei din afară sunt mai reticenți, mai atenți la calitate. E o diferență care reflectă, de fapt, și stilul general de viață și de muncă.

Viitorul profesiei de programator în era inteligenței artificiale

– Se spune că AI-ul va elimina unele joburi, dar va crea altele noi. Cum vezi tu această schimbare în IT?
– AI-ul va înlocui munca manuală din IT. Programatorii fără experiență sau la început de drum, din păcate, vor fi cei mai expuși dacă nu se vor adapta și nu vor învăța să folosească AI-ul ca pe un tool, nu ca pe o ștampilă. Însă aici apare un paradox îngrijorător: avem nevoie de programatori la început de drum ca să obținem programatorii experimentați din viitor. Dacă eliminăm treptele de jos ale scării, cine va mai urca sus?

Ce văd eu concret: joburile pur manuale vor dispărea, iar programatorii cu experiență vor tranzitiona în roluri de manager și lider tehnic, unde decid viziunea și direcția, iar AI-ul implementează. Programatorul viitorului nu va fi cel care scrie cel mai mult cod, ci cel care gândește cel mai clar.

– Cum crezi că se va schimba profesia de programator în următorii 5-10 ani?
– Cred că AI-ul curent s-a plafonat. Va mai veni un breakthrough în următorii ani, dar modelele încă nu vor ajunge la nivelul unui om. Vor face doar mai puține greșeli, vor fi mai fiabile, dar nu autonome. 

Paradoxal, cred că tot mai mulți tineri vor fi speriați de AI și nu vor mai alege programarea ca profesie. Din păcate și din fericire, asta înseamnă că vor fi mai puțini programatori, dar cei rămași vor fi mai valoroși și mai scumpi. Software-ul în sine va deveni mai ieftin de produs, pentru că liniile de cod vor apărea mult mai repede. Dar cineva tot va trebui să gândească ce se construiește și de ce, și acolo valoarea umană nu dispare.

Cum ar trebui să se pregătească viitorii programatori și cum îi poate afecta folosirea excesivă a AI-ului

– Ce abilități ar trebui să dezvolte tinerii care vor să intre acum în domeniul programării?
– Trebuie să învețe cum funcționează totul, nu doar o felie. Nu pot să intre în domeniu așteptând ca un curs de două săptămâni să le aducă un job. Trebuie să înțeleagă că IT-ul este într-o perioadă de tranziție, și cel mai bine ar pune mai mult efort acum în a învăța cum interacționează toate rotițele unui software decât să învețe o singură părticică ce probabil va fi automatizată. 

În acest domeniu trebuie să înveți constant. Mereu va apărea ceva nou și mereu trebuie să ne adaptăm. Vor rămâne doar cei care sunt dispuși să învețe în continuare. Sfatul meu: investiți în înțelegerea de ansamblu – arhitectură, gândire de sistem, logică de business. Acestea nu se vor demoda.

– Crezi că folosirea prea mult a AI-ului poate afecta creativitatea și abilitățile programatorilor?
– Da, absolut. Limitează foarte mult procesul creativ și capacitatea de învățare profundă. Și acum țin minte orele și zilele întregi când învățam lucruri noi, mă loveam de probleme și nu știam cum să le rezolv. Acele mii de ore mi-au reprogramat creierul să gândească în limbaj de programare. Am dezvoltat un instinct, o intuiție tehnică, ce a venit doar din efortul de a mă descurca singur. 

Acum, dacă ești blocat, pui o întrebare și primești răspunsul instant. E confortabil, dar nu mai afli cum funcționează lucrurile cu adevărat. E ca diferența între a învăța să conduci și a fi mereu pasager. Ajungi la destinație în ambele cazuri, dar doar într-unul din ele știi cu adevărat drumul.

România are talent tehnic, dar ecosistemul mai are de recuperat

– Crezi că România este pregătită pentru transformările pe care le aduce inteligența artificială în piața muncii?
–  Parțial. România are un talent tehnic remarcabil, iar programatorii români sunt recunoscuți internațional pentru calitatea muncii lor. De asemenea, sectorul privat se mișcă rapid: companiile adoptă tool-uri noi, experimentează, se adaptează. 

Dar la nivel de infrastructură și politici publice, suntem încă în urmă. Sistemul educațional nu a ținut pasul cu schimbările din industrie, iar statul nu are o strategie clară pentru integrarea AI-ului în economie. Când îți compari experiența cu Olanda, unde guvernul e complet digitalizat, diferența e vizibilă. 

Ca să fie cu adevărat pregătită, România ar avea nevoie de două lucruri: o reformă a educației tehnice care să pună accent pe gândirea de sistem, nu pe memorarea de sintaxă, și un cadru instituțional care să încurajeze inovația, nu doar execuția. Avem oamenii, însă ne lipsește ecosistemul.

– Dacă ar fi să răspunzi pe scurt la întrebarea pe care o auzim tot mai des „Ne fură sau nu AI-ul joburile?”, care ar fi răspunsul tău?
– Nu, nu ne fură joburile, suntem într-o fază de tranziție. Programatorii nu vor dispărea, ci vor evolua. Așa cum Revoluția industrială nu a eliminat munca, ci a transformat-o, la fel va face și AI-ul. Cine se adaptează, crește. Cine refuză să evolueze, rămâne în urmă. Dar asta a fost valabil întotdeauna, nu doar acum.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE