Dosarul pentru care judecătorii ICCJ au luat această decizie se judecă pe fond la Curtea de Apel București, iar printre inculpați se află Veronicăi Slăvilă, o apropiată a clanului Cămătarilor, acuzată că a cerut bani pentru a „aranja” eliberarea unor interlopi din arest. Avocații acesteia au cerut, în urmă cu câteva zile, înlăturarea interceptărilor SRI din dosarul acesteia, scrie news.ro.
Veronica Slăvilă este acuzată de procurorii DNA că, în perioada martie 2013 – august 2014, a cerut mai multe sume de bani de la mai multe persoane, sub pretextul că are influență (personală sau prin intermediari) asupra unor magistraţi din cadrul Tribunalului Bucureşti, respectiv Curţii de Apel Bucureşti. În lunile iulie şi august 2014, femeia a cerut şi a primit, în două tranşe, în mod indirect, prin intermediul unui avocat, suma de 40.000 de euro de la Licuţă Udilă. În schimb, Slăvilă a promis că va interveni printr-o altă persoană, pe lângă un judecător din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, în sensul înlocuirii măsurii arestului preventiv, dispusă de Tribunalul Bucureşti faţă de o rudă a acestuia din urmă, cu o altă măsură preventivă.
Curtea Constituțională a decis, pe 16 februarie 2016, că articolul din Codul de Procedură Penală care prevede că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de „organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției”, ci și de „alte organe specializate ale statului”, este neconsituțional.
Citește și: CCR a decis: Interceptările SRI la cererea procurorilor, neconstituționale
Imediat după ce judecătorii CCR au publicat motivarea deciziei, DNA, DIICOT și Poliția Română au cerut suplimentarea bugetelor pentru a putea să achiziţioneze tehnică de interceptare şi pregătirea și angajarea de ofițeri care să se se ocupe de supravegheri operative şi înregistrări ambientale.
Două zile mai târziu, în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), a fost avizat un proiect de OUG care desemnează Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor să obţină, prelucreze şi stocheze informaţii în domeniul securităţii naţionale, iar la cererea organelor de urmărire penală să asigure accesul la sistemele tehnice în condiţii stabilite prin protocoale de cooperare. Potrivit președintelui Klaus Iohannis, decizia a fost luată ținând cont de două aspecte: respectarea deciziei CCR şi punerea în acord a legislaţiei, precum şi asigurarea neîntreruptă a cadrului legislativ pentru ca Justiţia să-şi facă datoria.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro