Tinerii români și drumul spre implicarea civică. Abilitățile necesare pentru formarea unor cetățeni activi

Abilitățile indispensabile pentru formarea unor cetățeni activi

Anul 2024 marchează un punct de cotitură pentru educația civică a tinerilor din România. În context european din ce în ce mai conectat, abilitățile precum gândirea critică, leadership-ul și colaborarea devin indispensabile pentru formarea unor cetățeni activi, care să fie capabili de a influența comunitatea lor în mod pozitiv.  

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 1

„Inițiative europene precum proiectele REINFORCE sau Understanding Change demonstrează că tinerii care dobândesc aceste abilități devin cetățeni mai implicați, capabili să analizeze surse credibile, să contribuie la dezbateri politice informate și să participe activ la schimbările sociale.

Un studiu realizat de Upgrade Education, startup-ul românesc specializat în educație individualizată și practică, evidențiază că 78% dintre elevii români au potențialul de a deveni cetățeni activi, prin ghidare pentru a dezvolta competențele transversale esențiale.

Recomandări

Când te naști în iesle, șansele să mori crucificat sunt mari sau scurtă istorie a sărăciei

Același studiu arată că doar 17% dintre tineri sunt deja implicați activ în inițiative comunitare, în timp ce 5% rămân în afara proceselor de implicare civică”, se arată în studiul Upgrade Education.

Distribuția tinerilor români din perspectiva implicării civice și a competențelor necesare

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 578 de elevi de liceu, de către Upgrade Education, relevând distribuția tinerilor români din perspectiva implicării civice și a competențelor necesare:  

● 78% au potențialul de a deveni cetățeni activi, dar necesită ghidare suplimentară pentru dezvoltarea de competențe transversale esențiale precum: gândire critică, adaptabilitate, leadership și comunicare. 

● 17% sunt deja implicați activ și demonstrează competențe solide de leadership și gândire critică. 

● 5% nu au nicio bază pentru dezvoltarea de competențe transversale și nu sunt implicați în inițiative comunitare, ceea ce subliniază nevoia urgentă de intervenții educaționale și de orientare pentru a le activa potențialul. 

„Prin dezvoltarea acestor competențe transversale, elevii români pot deveni cetățeni activi, capabili să influențeze pozitiv comunitățile lor,” subliniază Tinu Bosînceanu, fondator Upgrade Education.

Recomandări

Militarii care devin atacatori: Unde greșește SUA în sprijinirea veteranilor care comit atentate

Gândirea critică, printre competențele pentru a deveni cetățean activ

Studiul Upgrade Education evidențiază că elevii români au nevoie de următoarele competențe pentru a deveni cetățeni activi: 

● Gândirea critică: Permite analiza problemelor sociale și formularea opiniilor coerente. 

● Abilități sociale (soft skills): Leadershipul și comunicarea sunt indispensabile pentru mobilizarea comunităților. 

● Raționamentul matematic și rezolvarea problemelor: Ajută la găsirea de soluții practice la probleme complexe. 

Tinerii din România: De la dezinteres la implicare în politică

Pentru ca tinerii din România să treacă de la dezinteres, la implicare activă în politică, este esențial să se pună accent pe educație și informare din surse credibile și relevante reprezintă primii pași pentru creșterea interesului lor.  

Elementele pot transforma atitudinea de la indiferență, într-una de responsabilitate civică.  

Tinerii pot experimenta impactul cocnret al implicării lor, prin participarea la proiecte civice, dezbateri politice și inițiative de voluntariat.  

Acest proces începe cu educația pentru cetățenie activă și continuă cu promovarea participării la vot și a implicării în comunitate.  

Recomandări

Ce rol vor avea aleșii traseiști în 2025. Provocările partidelor pentru noul an ANALIZĂ

„Este nevoie să-i ajutăm pe tineri să înțeleagă că un vot oferit informat este principalul mod prin care pot influența deciziile care le afectează viitorul,” afirmă Tinu Bosînceanu, fondator Upgrade Education. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro