Cuprins:
„Cum am fost optimist în fiecare etapă a vieţii mele, aşa o să rămân şi acum”
Marian Calcea a transmis un mesaj, prin intermediul unei scrisori:
„Imaginează-ţi că te întorci acasă după o zi lungă şi obositoare. Simţi că nu mai ai niciun pic de energie, iar corpul tău cere o pauză. Te aşezi pe pat, închizi ochii şi cazi într-un somn adânc.
Retrăieşti momente în care erai într-un loc ciudat, unde nu eşti adult, ci doar un copil mic, abia născut. Eşti singur într-un spital rece, iar în jurul tău nu există nicio urmă de afecţiune. Te întrebi unde sunt părinţii tăi, de ce nu te-au luat acasă, dar în realitate nu ai pe nimeni. Abia atunci înţelegi că ai fost abandonat.
La doar trei luni, o femeie vine şi te ia într-o altă casă. Poate că aici va fi mai bine, îţi spui. Dar la vârsta de 5 ani, lumea se schimbă din nou. Te trezeşti într-o casă familială, în grija statului, un loc unde nu găseşti iubire, doar abuzuri şi unde răutatea celor din jur te face să te simţi mic, neimportant.
Zilele sunt lungi şi grele, pline de frică, dar undeva în adâncul tău, refuzi să laşi acest trecut să te definească.
Cu timpul, încerci să te implici, să îţi construieşti o viaţă diferită. Lupţi pentru tinerii vulnerabili şi ajungi să conduci organizaţii importante de tineret la nivel naţional. Vrei să arăţi că eşti capabil de mai mult, dar demonii trecutului nu te lasă în pace.
Depresia te copleşeşte, iar anxietatea nu dispare. Totuşi, nu te laşi doborât. La 18 ani, simţi că în sfârşit ai găsit un echilibru. Ai o iubită, o viaţă nouă şi te-ai mutat într-un oraş unde speri să fii departe de tot ce te-a rănit. Începi să simţi că ai găsit acel mult-visat „acasă” iar lumea pare că îţi zâmbeşte.
Apoi, ca un fulger, viaţa îţi dă o nouă lovitură. Afli că ai o tumoră, cancer osos. Te îngrozeşti. De ce tocmai tu? De ce trebuie să lupţi din nou? Ce o să mai urmeze?
…Dacă va mai urma ceva…
Te simţi copleşit de durere şi frică, iar toate eforturile tale de a fi fericit par să fi fost în zadar.
Şi apoi, te trezeşti brusc. Eşti din nou în camera ta, respirând uşor. Te ridici din pat şi te simţi uşurat, pentru că îţi dai seama că totul a fost doar un vis.
Dar mă opresc pentru o clipă şi înţeleg că acel vis e viaţa mea…
Numele meu este Marian Calcea, sunt elev şi am 18 ani. Din păcate, viaţa mea a luat o întorsătură dramatic şi chiar dacă acum mă provoacă din nou, ştiu că am nevoie de sprijinul celor din jur pentru a merge mai departe. Orice donaţie, oricât de mică, face diferenţa.
Şi, cum am fost optimist în fiecare etapă a vieţii mele, aşa o să rămân şi acum.
Mulţumesc din suflet pentru fiecare gest de bunătate!”, transmite Marian Calcea.
Iubita sa a dat această veste
Strigătul de ajutor a ajuns în redacția Libertatea, prin intermediul iubitei lui Marian Calcea, Daria Necula.
„Numele meu este Daria Necula şi sunt elevă în mun. Galați. Iubitul meu, Marian Calcea, are 18 ani, este din Întorsura Buzăului și a crescut într-o casă familială de la vârsta de 5 ani. De vara aceasta, s-a mutat în Galați, fiind clasa a XII-a la LTME Galați. Pe parcursul anilor de liceu, Marian s-a luptat pentru tinerii vulnerabili, respectiv a fost vicepreședinte al Consiliului Național al Elevilor.
Viața lui a luat o întorsătură dramatică, fiind diagnosticat cu o tumoră la femur, posibil cancer osos. Cel mai probabil va trebui operat în Bologna, Italia. Vă cerem ajutorul prin a promova mesajul lui. Vă anexez în prezentul email afișul campaniei, o poveste scrisă de el care însumează viața lui, respectiv actele medicale care certifică situația”, a spus Daria Necula.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro