La conferința Interpol, un expert a vorbit despre o platformă online unde peste 700 de persoane își „vând” organele în România, fără ca autoritățile române să facă ceva!

”Ca speaker am fost pusă în situația dificilă de a explica cum poate fi posibil ca România să nu investigheze traficul de persoane pentru prelevare ilegală de organe, când sunt atât de multe indicii în acest sens”, spune juristul Silvia Tăbușcă.

După ce a auzit recomandările tuturor experților internaționali prezenți la conferința INTERPOL, specialista prezintă o serie de soluții pe care le-am putea adopta ca țară, din perspectiva ei:

1. Necesitatea unei strategii împotriva traficului de persoane

„Cazul Caracal ne-a arătat foarte clar că strategia națională anti-corupție nu este suficientă pentru a combate corupția legată de criminalitatea organizată. E nevoie de o strategie specifică împotriva traficului de persoane”

O strategie specifică, în sensul celei discutate la INTERPOL, ar include actori, în special din Ministerul de Interne și din serviciile secrete, structuri care să poată avea capacitatea de a acționa independent.

Silvia Tăbușcă, jurist

Recomandări

Adolescentă de 15 ani, violată de o familie din Otopeni, care a luat-o din staţia de autobuz. Cei doi inculpaţi, soţ şi soţie, sunt judecaţi în libertate

„O astfel de structură ar trebui să nu fie vulnerabilă la presiuni externe (inclusiv ierarhice) privind activitatea de combatere a corupției legate de criminalitate organizată și ar trebui să colaboreze direct cu procurorii specializați (DNA și DIICOT)”, mai spune Tăbușcă.

Dar nimeni numit într-un post nu trebuie să rămână necontrolat apoi, în privința integrității sale. Cu atât mai mult când e vorba de un domeniu riscant, dar și plin de tentații financiare precum traficul de persoane.

Silvia Tăbușcă, jurist

“O astfel de strategie trebuie neapărat să prevadă numirea în funcție, încă de la început, a unor persoane cu integritate și probitate morală recunoscute pe scară largă la nivelul societății, precum și testarea periodică a celor implicați în aceste structuri privind principalele posibile vulnerabilități (de ordin financiar, personal etc.)”, a adăugat aceasta.

2. Să acceptăm că suntem o țară cu risc de trafic pentru prelevare ilegală de organe

”În acest sens am făcut trimitere la platforma online unde peste 700 de persoane își „vând” organele, inclusiv copii, fără ca autoritățile române să investigheze sau să blocheze această platforma care funcționeaza din 2007. 

Recomandări

Primul mare eșec al lui Ciolacu în politica externă: comisar pentru muncă. Cum a ajuns România de la portofolii grele la o funcție simbolică

Msgr.  Marcelo   Sánchez Sorondo, președintele  Academiei Pontificale de Științe a Vaticanului și coordonatorul Programului Anti-Trafic a afirmat la Buenos Aires că cel putin  30% din numarul total al transplanturilor realizate în plan mondial se fac cu organe prelevate în mod ilegal. 

S-a ajuns ca rețelele să raporteze și să deconteze la CNAS și acele transplanturi făcute cu organe prelevate în mod ilegal. Datele prezentate arată foarte clar că pe piața transplantului de rinichi din România intră anual cel puțin 30% dintre organe ca fiind prelevate în mod ilegal”, spune Tăbușcă.

3. Să diminuăm rolul victimei în cadrul cercetărilor penale și să construim cazul pe baza unor probe medico-legale și a unor investigații financiare

Ce spune Silvia Tăbușcă este că pe de o parte victima trebuie să scape de presiunea furnizării de date detaliate, pe care trauma emoțională oricum o împiedică să le ofere, și, pe de altă parte, dosarele să fie ”beton” prin probe materiale.

Asta și pentru că, statistica mondială criminalistică arată că, în procesele de abuzuri ale copiilor, dacă se merge exclusiv sau preponderent pe declarația victimelor se pot produce erori judiciare.

4. Să colaborăm mai bine cu INTERPOL, nu cum s-a întâmplat în cazul Alexandrei, care nici măcar nu a fost dată în consemn la frontieră

Recomandări

Cum arată trenul-spital secret folosit pentru evacuarea soldaţilor răniţi în Ucraina | VIDEO

“Aceste recomandări sunt importante pentru România, având în vedere că pe componenta de „Yellow Notice” (dispariție de persoane), autoritățile naționale nu raportează o mare parte dintre cazuri”, spune Silvia Tăbușcă.

În cazul Caracal, poliția nu a dat-o în consemn la frontieră pe Alexandra până când nu s-a găsit urma de cenușă în butoiul curții lui Dincă! Ministerul de Interne nu a explicat nici până acum Libertății de ce s-a întâmplat acest lucru.

Silvia Tăbușcă, jurist

“Raportarea disparițiilor ar facilita foarte mult căutarea și identificarea rapidă a persoanelor dispărute, utilizând astfel la maximum capabilitățile INTERPOL”, spune experta.

”Atât pe parcursul Conferinței Globale, cât și al întâlnirii Grupului de Experți pe Trafic de Persoane din cadrul INTERPOL s-au configurat „țările problemă” pentru fiecare continent: 

• România, în Europa
• Nigeria, în Africa
• India, în Asia
• Mexic, în Americi”.

Prezentarea pe Europa a subliniat faptul că România este țara sursă a celui mai mare număr de victime de pe acest continent, precum și țara de origine a unor ample rețele de trafic.

Silvia Tăbușcă, jurist

În raport cu traficul de minori, România a fost menționată ca având rețele în plan european cu un „modus operandi” specific. 

Copiii sunt exploatați în special pentru comiterea de furturi (formă de exploatare care nu a fost transpusă în legislația penală națională, deși ea este expres prevăzută de Directiva Antitrafic a UE) în orașe turistice europene

Silvia Tăbușcă, jurist

„Modul de acțiune al rețelelor a fost descris în felul următor: copiii sunt exploatați într-un oraș pentru o perioadă scurtă de timp; când autoritățile locale primesc suficiente plângeri încât să organizeze o acțiune amplă împotriva rețelei respective, aceasta se mută într-un alt oraș sau chiar altă țară UE”, mai spune ea.

”Lipsa de cooperare transnațională și de colectare de date face aproape imposibilă acțiunea eficientă împotriva acestor rețele. S-a solicitat o mai bună cooperare transnațională incluzând colectare de date și implicarea mai mare a țărilor de origine/destinație în vederea identificării acestor rețele în plan regional”, continuă juristul.

Unul dintre punctele cele mai slabe ale României îl reprezintă protecția și asistența oferită victimelor traficului de persoane

Silvia Tăbușcă, jurist

Asta se vede atât la cazul Țăndărei, cât și la cele două rețele din Caracal, din 2012 și 2014, prezentate pe larg de către Libertatea. Practic, victimele au fost lăsate singure în fața amenințărilor inculpaților și nu li s-a asigurat asistență psihologică. 

5. Să cooperăm mai bine, ca stat, cu sectorul privat în investigații

“Cooperarea cu sectorul privat, în special cu WesternUnion, MoneyGram, Uber, Facebook etc, companii care ajung în posesia informațiilor spălării de bani sau chiar traseelor traficanților, trebuie îmbunătățită”, crede Tăbușcă.

”Toate aceste informații sunt accesibile autorităților interesate în cadrul unui set de 8 cărți elaborate de INTERPOL care prezintă în mod detaliat pașii care trebuie adoptați în vederea eficientizării investigațiilor și asistenței/protecției victimelor. Acest pachet de cărți, intitulat „THB Manual for Investigators”, poate fi solicitat de la INTERPOL, la adresa lor de email.

România poate fi considerată eficientă pentru numărul mare de investigații realizate în materie de trafic de persoane, însă, de cele mai multe ori, cauzele nu sunt finalizate cu sentințe proporționale faptelor comise, fie datorită probelor insuficiente, fie lipsei de pregătire în domeniu a judecătorilor

Silvia Tăbușcă, jurist

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro